SCAFANDRIÉR, -Ă, scafandrieri, -e, s. m. și f. (Rar) Scafandru (1). [Pr.: -dri-er] – Din fr. scaphandrier.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAFANDRIÉR ~i m. v. SCAFANDRU II. /<fr. scaphandrier
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAFANDRIÉR s.m. Scafandru. [Pron. -dri-er. / < fr. scaphandrier].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAFANDRIÉR, -Ă s. m. scafandru (I, 1). (< fr. scaphandrier)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SCAFANDRIÉR s. cufundător, scafandru, (rar) plonjor. (~ marin.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scafandriér s. m. (sil. -dri-er), pl. scafandriéri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink