7 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SIPICĂ, sipici, s. f. Numele a două plante erbacee, una cu tulpina ramificată, cu frunze păroase și cu flori albe-albăstrui (Cephalaria transsilvanica), cealaltă cu flori gălbui-roșietice, întrebuințată în medicină (Scabiosa ochroleuca).Cf. sl. šipŭkŭ „trandafir”.

SIPICĂ ~ci f. 1) Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze mari, păroase, adânc crestate, și flori mărunte, de culoare albă-albăstruie, grupate în inflorescențe globuloase. 2) Plantă erbacee cu tulpina acoperită cu peri moi în partea inferioară, cu frunze penate și cu flori de culoare galben-roșcată, ce crește prin fânețe. /<sl. šipuku

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sipi s. f., g.-d. art. sipicii; pl. sipici

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MUȘCATUL-DRACULUI s. (BOT.; Scabiosa lucida) (reg.) sipică.

SIPI s. (BOT.) 1. (Cephalaria transsilvanica) (reg.) bărburel. 2. (Scabiosa ochroleuca) (reg.) rueni (pl.), năsturaș-de-bube.

SIPI s. v. măceș, mușcatul-dracului, sirinderică, trandafir sălbatic.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SCABIOSA L., MUȘCATA DRACULUI, SIPICĂ, SCABIOZĂ, fam. Dipsacaceae. Gen originar din zonele temperate ale globului, rar în regiuni tropicale, mai ales în regiuni mediteraneene, cca. 78 specii, erbacee, rar sufrutescente, anuale, bienale sau vivace, pubescente, rar glabre, pînă la 1 m înălțime. Frunze, de obicei, partite. Flori mici, foliolelele involucrului ce le înconjoară așezate pe 1-2 rînduri, întinse ca o stea (caliciul extern cu 8 coaste, limb rotund sau campanulat, pergamentos, cel interior poartă în vîrf 5 peri în formă de raze, corolă cu 5 crestături, foarte rar 4-6, stigmat segmentat, 4 stamine, rar 2). Fruct achemă.

Scabiosa atropurpurea L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori parfumate, roșii-închis, catifelate, albastre, carmin, roz sau stil purpur, stigmat alb, stamine deschise la culoare în contrast cu petalele. Frunze alungit-eliptice, dințate sau crestate, cele tulpinale adînc-divizate cu lobii liniar-lanceolați. Plantă ușor pubescentă cu tulpină de cca 1 m înălțime, ramificată, anuală sau bienală.

Scabiosa caucasica M. B. Specie care înflorește vara-toamna. Flori în capitule singulare, lung-pedunculate, albastre-lavand cu mijlocul galben-crem. Frunze radicale întregi, bazale lunguieț-lanceolate, verzi-albăstrui, îngustate în pețiol, cele tulpinale pubescente, la bază dentate, penat-fidate. Plantă perenă înaltă pînă la 1,80 m, slab-ramificată.

Scabiosa columbaria L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori la început roșietice, mai tîrziu lila-albăstrui, rar albe, dispuse în capitule mari, plate. Frunze penate cu segmente îngust-lanceolate, dentate, pubescente. Plantă perenă sau bienală, pînă la 60 cm înălțime, tulpină ramificată, pubescentă numai în treimea superioară.

Scabiosa japonica Miq. Specie care înflorește toamna. Flori albastre, violete-deschis, în capitule lung-pedunculate, terminale sau axilare. Frunze cu pețioli scurți, adînc-divizate, cu lobi înguști. Plantă sub formă de tufă păroasă, pînă la 65 cm înălțime, vivace.

Scabiosa lucida Vili. Specie care înflorește din mijlocul verii pînă toamna-tîrziu. Flori roșii- lila, în exterior pubescente (caliciul cu peri purpur-negrii), dispuse în capitule mari, lung-pedunculate. Frunze radicale, ovate sau romboidale, serate, cele caulinare în formă de liră, penate, cu segmente lanceolate sau liniare, glabre. Plantă vivace, pînă la 35 cm înălțime, tulpină glabră, ramificată spre vîrf.

Scabiosa ochroleuca L. Specie care înflorește primăvara tîrziu-toamna. Flori galbene-palid, rar roșietice, dispuse în capitule. Frunze radicale, 1-2 penate, foliole liniare. Plantă erbacee, perenă, cu tulpină pînă la 0,60 m înălțime, fin-pubescentă în treimea superioară.

SUCCISA Wallr., SUCCISA, RUIN, fam. Dipsacaceae. Gen care are o singură specie: Succisa pratensis Moench (syn. Scabiosa succisa L.). Originară din Asia, Europa, nordul Africii. Înflorește vara-toamna. Flori liliachii-roșietice, rar albe, așezate în capitule sferice, solitare terminale pe ramuri, caliciul extern cu 4 lobi verzi, setoși și 8 coaste, cel intern plan cu vîrf întreg sau setat. Plantă erbacee, perenă, cu rizom scurt. Tulpină pînă la 50 cm înălțime cu peri rigizi, frunze ovat-alungit-eliptice, îngustate în pețiol sau alungit-eliptice. lanceolate.

Intrare: Scabiosa (gen de plante)
Scabiosa (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Scabiosa
Intrare: Scabiosa atropurpurea
Scabiosa atropurpurea park  nomenclatura binară
compus
  • Scabiosa atropurpurea
Intrare: Scabiosa caucasica
Scabiosa caucasica park  nomenclatura binară
compus
  • Scabiosa caucasica
Intrare: Scabiosa columbaria
Scabiosa columbaria park  nomenclatura binară
compus
  • Scabiosa columbaria
Intrare: Scabiosa japonica
Scabiosa japonica park  nomenclatura binară
compus
  • Scabiosa japonica
Intrare: Scabiosa lucida
Scabiosa lucida park  nomenclatura binară
compus
  • Scabiosa lucida
Intrare: Scabiosa ochroleuca
Scabiosa ochroleuca park  nomenclatura binară
compus
  • Scabiosa ochroleuca