SCĂRMĂNĂTÚRĂ, scărmănături, s. f. 1. Faptul de a scărmăna; (concr.) lână scărmănată. 2. Fig. (Fam.) Bătaie, scărmăneală. – Scărmăna + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCĂRMĂNĂTÚRĂ ~i f. 1) Scărmănare nerepetată. 2) Lână scărmănată. 3) fig. v. SCĂRMĂNEALĂ. /a (se) scărmăna + suf. ~ătură
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCĂRMĂNĂTÚRĂ s. v. bătaie, păruială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scărmănătúră s. f., g.-d. art. scărmănătúrii; pl. scărmănătúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink