scărigá, scăríg, vb. I refl. (reg.) a se cățăra pe crengile unui pom, a se urca de pe o creangă pe alta; a trece cu greu un obstacol prin urcare pe el.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SCĂRÍGĂ s. v. codârlă, fund.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scărígă, scărígi, s.f. (înv.) V. scărilă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink