SCĂRÍȚĂ, scărițe, s. f. 1. Diminutiv al lui scară; scăricică, scărișoară. 2. Unul dintre cele trei oscioare ale urechii mijlocii. – Scară + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCĂRÍȚĂ ~e f. anat. (diminutiv de la scară) Unul dintre cele trei oase mici ale urechii mijlocii. /scară + suf. ~iță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCĂRÍȚĂ s. 1. v. scărișoară. 2. v. scărișoară. 3. (TEHN.) biglă. (~ la gater.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SCĂRÍȚĂ s. v. lambă, vătrai.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scăríță s. f., g.-d. art. scăríței; pl. scaríțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scărițá, scărițéz, vb. I (reg.) a reduce treptat; a micșora.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

scăriță, scărițe s. f. (dim.) lovitură executată în fotbal prin introducerea labei piciorului sub mingea aflată pe gazon, lovitură ce imprimă mingii o traiectorie lobată.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink