SCÂNTEIÓS, -OÁSĂ, scânteioși, -oase, adj. (Înv.; despre ochi, privire) Scânteietor, strălucitor. [Pr.: -te-ios] – Scânteie + suf. -os.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SCÂNTEIÓS adj. v. licăritor, lucitor, scânteietor, sclipitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

scânteiós adj. m., pl. scânteióși; f. sg. scânteioásă, pl. scânteioáse
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂNDAC-SCÂNTEIÓS s. v. licurici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GÂNDĂCEL-SCÂNTEIÓS s. v. licurici.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink