O definiție pentru sbroatec
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sbroatec (-ce), s. n. – (Trans. de N.) Boală a oilor. De la broatec, cf. brotac, cu s- expresiv; pentru semantism, cf. sp. ránulo, sapillo.
Intrare: sbroatec
sbroatec substantiv neutru
| substantiv neutru (N2) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)