saurian, ~ă [At: ALEXI, W. / P: sa-u-ri-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr sauriens] 1 sm (Lpl) Ordin de reptile cu pielea acoperită de solzi cornoși și cu coada de obicei lungă, care cuprinde șopârlele și cameleonii (Sauria). 2 sm (Șls) Animal care face parte din ordinul saurienilor (1). 3 a (Rar) Care aparține saurienilor (1). 4 a (Rar) Din ordinul saurienilor (1). 5 a Privitor la saurieni (1).

SAURIAN ~eni m. 1) la pl. Ordin de reptile cu coada lungă și cu pielea acoperită cu solzi (reprezentanți: șopârla, cameleonul etc.). 2) Reptilă din acest ordin. [Sil. sa-u-ri-an] /<fr. saurien

* saurián, -ă adj. pl. ieni, iene (vgr. saúra și saúros, șopîrlă). Zool. Din neamu sopîrleĭ (adică cu trupu lung, cu coada lungă și cu patru picĭoare). S.n. (subînț. animal). Reptil din neamu șopîrleĭ (ca gușteru, cameleonu, iguana ș.a.). V. idrosaurian, reptil.

SAURIENI s. m. pl. Ordin de reptile, care cuprinde șopîrlele și cameleonii.

SAURIENI s.m.pl. Ordin de reptile cu corpul alungit și prevăzut de obicei cu patru picioare, din care fac parte șopîrlele, cameleonii etc.; (la sg.) reptilă din acest ordin. [Pron. sa-u-ri-eni, sg. saurian. / < fr. sauriens, cf. gr. sauros – șopîrlă].

SAURIENI s. m. pl. ordin de reptile cu corpul acoperit cu solzi cornoși, alungit și prevăzut cu patru picioare: șopârlele, cameleonii etc. (< fr. sauriens)

saurian (desp. sa-u-ri-an) s. m., pl. saurieni (desp. -ri-eni)

saurian (sa-u-ri-an) s. m., pl. saurieni (-ri-eni)

saurian s. m. (sil. -ri-an), pl. saurieni (sil. sa-u-ri-eni)

SAURIÉNI (< fr.; {s} gr. saura „șopârlă”) s. m. pl. Ordin (sau, în alte clasificări, subordin din ordinul Squamata) de reptile cu pielea acoperită de solzi cornoși, uneori papile, tuberculi sau spini, cu o singură arcadă a capului și coada de obicei lungă (Sauria). La unele specii, membrele sunt rudimentare sau lipsesc. Frecvent prezintă fenomenul de autotomie. Există numeroase familii de s., dintre care se remarcă șopârlele (cu forme evoluate, dar și familii primitive ca gekonidele și agamidele), iguanele, cameleonii și familia „șarpelui orb”. Trăiesc pe toate continentele și se hrănesc mai ales cu nevertebrate. Sin. Lacertilieni.