12 intrări
- sau
- dumneasa
- maică-mea (-ta, -sa)
- mamă-ta (-sa)
- său (adj.)
- său (pron.)
- seu
- soră-mea (-ta, -sa)
- șau
- taică-meu
- tată-meu / -tău / -său
- tătâne-meu
150 de definiții
din care- explicative (44)
- morfologice (85)
- relaționale (8)
- etimologice (3)
- specializate (2)
- enciclopedice (7)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SAU conj. 1. (Cu funcție disjunctivă) Ori, fie: a) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) Plânge sau râde? (Al doilea membru al disjuncției este o negație) Sunt sau nu sunt? b) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) Doriți cafea sau ceai? ♦ (Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative) Sau luni, sau miercuri. ◊ (În enumerări, precedând fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul. 2. (Cu funcție explicativă) Adică, cu alte cuvinte. Adunarea, sau soborul întregii țări. 3. (Cu funcție copulativă) Precum, și. Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor. 4. (În propoziții interogative, cu funcție concluzivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? De ce nu scrii? Sau n-ai timp? – Să + au1.
sau c [At: COD. VOR. 56/4 / V: (îrg) seau / E: să + au] Exprimă: 1 Excluderea pe baza alegerii între două alternative Pleacă astăzi sau mâine. 2 Excluderea care privește incompatibilitatea, prin raportare la un element de referință comun, dintre două elemente opuse, contrare, contradictorii etc. între care nu intervine posibilitatea de alegere Plânge sau râde. 3 Excluderea care privește un element anulat prin opusul lui negativ A fi sau a nu fi. 4 Discontinuitatea pe baza alternării unui element cu altul Se auzeau sunete indistincte sau, uneori, țipete. 5 Discontinuitatea care privește compatibilitatea, prin raportare la un element de referință comun, dintre două elemente complexe, complementare, de aceeași natură etc. Oraș sau sat. 6 Discontinuitatea care privește coexistența reală sau posibilă a două planuri, aspecte etc. simultane pe care se desfășoară o acțiune, se manifestă o stare, o însușire etc. Prescurtat sau detaliat. 7 Deosebirea dintre două modalități de exprimare echivalente ca sens, privitoare la aceeași realitate Carpații sau Alpii Transilvaniei. 8 Deosebirea dintre două modalități de exprimare care privește convertirea unei mărimi pe baza divizibilității în altele, echivalente valoric, numeric etc. Doi napoleoni sau patruzeci de franci. 9 Dezacordul relativ dintre două modalități de estimare, referitoare la unul și același element Era inteligent sau aproape inteligent. 10 Dezacordul care privește distanța dintre un mod de acționare și un altul care reprezintă ori ar putea reprezenta o justificare a acestuia De ce nu scrii? Sau n-ai timp? 11 Dezacordul priveștre lipsa de certitudine a unui anumit element al relației Se vede că am ghinion sau nu știu ce să mai zic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SAU conj. 1. (Cu funcție disjunctivă) Ori, fie: a) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) Plânge sau râde? (Al doilea membru al disjuncției este o negație) Sunt sau nu sunt? b) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) Doriți cafea sau ceai? ♦ (Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative) Sau luni, sau miercuri. ◊ (În enumerări, precedând fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul. 2. (Cu funcție explicativă) Adică, cu alte cuvinte. Adunarea, sau soborul întregii țări. 3. (Cu funcție copulativă) Precum, și. Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor. 4. (În propoziții interogative, cu funcție conclusivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? De ce nu scrii? Sau n-ai timp? – Să + au1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SAU conj. 1. (Cu funcțiune disjunctivă) Ori, fie. a) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii) Nu știa: să rîdă sau să plîngă? ▭ Tractatul ce el încheie cu Baiazet la 1393 asigurează romînilor... dreptul de a face război sau pace. BĂLCESCU, O. II 13. ◊ (Al doilea membru al disjuncției este o negație) Chiar pentru o copilă de paisprezece ani, femeie încă nedesăvîrșită, o podoabă e frumoasă sau nu și de preț ori nu, numai după cum îi vine ei bine sau nu. C. PETRESCU, R. DR. 65. Spuie-ți morții din mormînt De sînt om sau de nu sînt. ALECSANDRI, P. II 25. Să vadă dacă acele poame era de mîncare sau ba. DRĂGHICI, R. 51. b) (Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative) Doriți ceai sau cafea? ▭ Taci... că ți-oi da împărăția cutare sau cutare. ISPIRESCU, L. 2. Bărbatu-meu... nu s-a putut plînge că l-am înșelat sau i-am răsipit casa. CREANGĂ, P. 4. Ce-ți pasă ție, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul? EMINESCU, O. I 181. Este el cum îl arată sabia lui și armura, Cavaler de ai credinței sau al Tibrului stăpîn?... Uriaș e al Daciei sau e Mircea cel Bătrîn? ALEXANDRESCU, M. 14. De aș avea... un topor sau altă asămine unealtă. DRĂGHICI, R. 48. ◊ Sau... sau, indică necesitatea de a alege între două alternative. Sau luni sau miercuri. Sau una sau alta. ◊ (În enumerări, precedînd fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul) Pentru a da la rîndea se întrebuințează sau rîndeaua propriu-zisă, sau cioplitorul, sau gealăul. ◊ (Al doilea termen al disjuncției exprimă o revenire sau o îndoială asupra primului termen) După cum văd eu, omul acesta, sau ce-a fi el, are mare putere. CREANGĂ, P. 87. După un an, sau după mai mulți, moș Nichifor s-a răsuflat și el cătră mai mulți prieteni. id. ib. 136. Rabdă pe cît vei putea Că nu-i trăi cît lumea... Ci-i trăi o zi sau două Și te-i topi ca ș-o rouă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 151. 2. (Cu funcțiune explicativă) Adică, cu alte cuvinte. Negustor de băcan... piatră-vînătă, piatra-sulimanului, sau piatră bună pentru făcut alifie de obraz. CREANGĂ, P. 112. Puterea d-a face legi, d-a scoate dăjdii sta în Adunarea sau soborul a toată țeara. BĂLCESCU, O. II 13. Halima, sau povestiri mitologhicești arabești [titlu]. GORJAN. 3. (Cu funcțiune copulativă) Precum și. Nisipul se găsește pe prundul rîurilor, lacurilor sau mărilor. ▭ Omule... Spune-mi... Duhul tău măcar vreun lucru de-ți chizășluiește-n lume? Sau care ți-i începutul și sfîrșițul chiar anume? CONACHI, P. 276. 4. (Introducînd propoziții interogative; cu funcțiune conclusivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? au doară? oare? poate? Vai mîndruță de departe, Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hîrtia s-a scumpit, Ori pe mine m-ai urît; Sau negreala s-o gătat, Ori pe mine m-ai uitat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 142. Brazii că se legănau, Cuibulețul mi-l stricau. – Dar voi ce vă legănați? Sau vreți cuibul să-mi stricați, De-aici să mă depărtați. id. ib. 204.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SAU conj. 1) (exprimă un raport disjunctiv și leagă două părți de propoziție sau două propoziții coordonate) Ori; fie (că). Azi sau mâine. El sau ea. Cântă sau dansează. 2) (exprimă un raport apozitiv și leagă două părți de propoziție ori, mai rar, două propoziții) Altfel zis; adică. Autorul Luceafărului sau M. Eminescu. 3) (exprimă un raport copulativ, integrativ și introduce ultima dintre părțile omogene) Precum și; de asemenea și. Se poate pescui în lacuri, în râuri, în mări sau în oceane. [Monosilabic] /să + au
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sau conj. indică: 1. o alternativă; viu sau mort; 2. altminterea, în alți termeni: doi napoleoni sau 40 de franci. [Cf. lat. SEU].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
saŭ conj. (lat. sĕu, ca ĭaŭ, din lĕvo). Orĭ așa, orĭ așa: te poțĭ duce cu căruța saŭ cu trenu; „zăpadă” saŭ „omăt” e totuna; trebuĭe saŭ să mă duc eŭ, saŭ să-ĭ scriŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
DUMNEASA pron. pers. m. și f. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂU, SA, săi, sale, pron. pos., adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când este pronume, când stă, ca adjectiv, pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Pron. pos. (înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia) Costumul meu se aseamănă cu al său. 2. Adj. pos. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește; (la m. sg.) soțul persoanei despre care se vorbește. Au venit ai săi la mine. 4. Adj. pos. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește. Dintr-ale sale nu-l poate scoate nimeni. ◊ Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește. Durerea sa. [Reg. și fam., enclitic: -so, -su, -si] – Lat. *seus, *sa (= suus, sua).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SEU s. n. Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, folosită în industrie și, mai rar, în alimentație. ♦ Fig. Avere, bogăție, bunăstare personală. ◊ Expr. A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii. A face (sau a prinde) seu = a se îmbogăți. A pune (sau a prinde etc.) seu = a se îngrășa. A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine. – Lat. sebum.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
domia-sa ppl vz dumneasa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
domneai sale ppl vz dumneasa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
domnia sa ppl vz dumneasa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
domnii sale ppl vz dumneasa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dumneasa ppl [At: (a. 1591) GCR I, 38/27 / V: domnia sa, (înv) domneai sale[1], domnii sale, domnilor sale, dumilor sale / G-D: ~misale, (S: d-sale) / E: Domnia + sa] 1 (Înv; pus înaintea numelor proprii, a numelor ce indică titluri, ranguri boierești) Arată reverența. 2 (Înv) Pronume de politețe pentru persoana a treia. corectat(ă)
- Accentuarea variantei nu corespunde accentuării cuvântului-titlu domneai sale. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
o5 c vz sau
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
săiși[1] aps vz său1 corectat(ă)
- În original, incorect accentuat: săiși — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
său1, sa [At: COD. VOR. 28/6 / V: (înv) săiși / Pl: săi, sale / N: (enclitic, m) -său, (pop) -so, -su / E: ml *seus] 1 pps Înlocuiește numele obiectului posedat de cel despre care se vorbește înlocuind, totodată, și numele acestuia Maria îi apucă mâna într-a sa. 2 pps (La masculin singular) Indică lucrurile personale, proprietatea, avutul, partea persoanei despre care se vorbește Hristos al său tuturor împarte, daruri dând tatălui. 3 pps (La feminin plural) Indică ocupația, îndeletnicirile, treburile, preocupările, părerile etc. persoanei despre care se vorbește, înlocuind totodată și numele acestora Nu-și îngrijește singur de-ale sale. 4 pps (Îe) A se ține de ale sale A-și vedea de treabă. 5 pps Indică pe soțul, respectiv soția persoanei despre care se vorbește Al său a murit!. 6 pps (La masculin plural) Indică familia, rudele, persoanele apropiate ale celui despre care se vorbește sau membrii grupului din care acesta face parte, înlocuind totodată și numele acestora Sosește la ai săi. 7 pps (Înv; sudat cu pronumele reflexiv în forma neaccentuată „-și”, așezat enclitic) Ei întoarseră-se între ai săi. 8 aps Care aparține celui despre care se vorbește. 9 aps Indică posesiunea Casa sa. 10 aps Indică apartenența Și-și legă picioarele sale. 11 aps (Îlav) După ființa sa În esență, în fond. 12 aps Determină abstracte, acțiuni, fenomene etc. legate de cel despre care se vorbește Libertatea omului este pricina măreției și mizeriei sale. 13 aps Indică dependența, în legătură cu termeni care denumesc persoane considerate în raportul lor față de cel despre care se vorbește Îi cheamă pe frații săi. 14 aps Precedat de cuvinte care indică determinații, formează construcții folosite ca termeni de referință pentru persoanele de rang înalt Măria sa. 15 aps (Pop; la feminin singular, preluând flexiunea substantivului) S-a ivit în ușă, petrecut în spate de gânguritul nevesti-si. 16 aps (Pop) În construcție cu pronumele personal „el” la forma de genitiv care dublează semantic valoarea adjectivului Mă-sa lor, soru-mea, l-a apucat pe Ghiță în brațe. 17 aps (În legătură cu unele nume de colectivități de ținuturi etc. raportul de dependență se analizează invers) Întoarseră-se ... în cetatea sa. 18 aps (Cu valoare subiectivă) Care este spus, făcut, realizat, săvârșit, folosit, obținut de persoana despre care se vorbește Fieștecare va aduce faptele sale. 19 aps (Cu valoare obiectivă) Care este spus, făcut, realizat, săvârșit, folosit, obținut în legătură cu persoana despre care se vorbește Nimeni nu are grija sa.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
său2 sn vz seu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seau c vz sau
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seu sn [At: PO 277/12 / V: (îrg) său / Pl: ~ri / E: ml sebum] 1 Grăsimea (care se obține) din țesuturile bovinelor, ovinelor și cabalinelor, utilizată în scopuri industriale (rar, în alimentație, ca unguent etc.). 2 (Îe) A pune (sau a prinde) ~ A se îngrășa. 3 (Reg; îe) A nu-și încăpea în săul său A fi extrem de gras. 4 (Lpl) Varietăți de seuri (1). 5 (Nob; lpl) Bucăți de carne de oaie foarte grasă. 6 (Pan) Grăsime depusă pe diverse părți ale corpului omenesc, din cauza unei alimentații abundente, a unor boli, a bătrâneții etc. Si: osânză. 7-8 (Fig) Avere (4-5). 9 (Reg; îla) Cu ~ Cu prestigiu. 10 (Reg; îe) A face (sau a prinde) ~ A se îmbogăți. 11 (Reg: îe) A pierde ~ A sărăci (3). 12 (Reg; îe) A avea ~ la rărunchi A fi bogat. 13 (Reg; îe) A înota în ~ A fi foarte bogat. 14 (Reg; îe) A trăi în (sau din) ~ul său (sau lui) A trăi numai din ceea ce a agonisit. 15 (Reg; îe) A trăi în ~ul cuiva A trăi din munca altuia Si: a trândăvi. 16 (Reg; îe) A fi crescut în ~ul său A fi ferit de griji. 17 (Reg; îe) A avea său rău (pe cineva) A fi supărat (pe cineva).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
‡ALSĂU sbst. Ce este propriu cuiva, însușire (DOS.) (ANT.-IV.) [al1+ său].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
‡ALSĂUI (-uesc) vb. tr. (BUD.) A însuși [alsău].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
DUMNEASA pron. pers. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
SĂU, SA, săi, sale, pron. pos., adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când este pronume, când stă, ca adjectiv, pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Pron. pos. (Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia) Costumul meu se aseamănă cu al său. 2. Adj. pos. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește; (la m. sg.) soțul persoanei despre care se vorbește. Au venit ai săi la mine. 4. Adj. pos. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește. Dintr-ale sale nu-l poate scoate nimeni. ◊ Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește. Durerea sa. [Reg. și fam., enclitic: -so, -su, -si] – Lat. *seus. *sa (= suus, sua).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SEU s. n. Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, întrebuințată în industrie și, mai rar, în alimentație. ♦ Fig. Avere, bogăție, bunăstare personală. ◊ Expr. A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii. A face (sau a prinde) seu = a se îmbogăți. A pune (sau a prinde etc.) seu = a se îngrășa. A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine. – Lat. sebum.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
DUMNEASA pron. pers. Pronume de politețe pentru pers. 3 sg. Puneți mîna copii, pe jupînul ista și începeți a-l blăstăma cum îți ști voi mai bine, ca să-i placă și dumisale. CREANGĂ, P. 59. (Prescurtat) A căutat să explice ce caută d-sa printre noi. GALACTION, O. I 25. – Formă gramaticală: gen.-dat. dumisale (scris prescurtat d-sale).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂU, SA, săi, sale, adj. și pron. pos. (Precedat de art. «al», «a», «ai», «ale» cînd e pronume, cînd stă ca adjectiv pe lîngă un substantiv nearticulat sau este separat de substantiv prin alt cuvînt; în concurență cu lui, ei, lor) 1. (Indică posesiunea) Care aparține persoanei despre care se vorbește; de care persoana respectivă este legată printr-o relație de proprietate: a) (adjectiv) Într-o zi a publicat în «Ziarul său» o informație cam pripită. VLAHUȚĂ, O. A. 262. Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118; b) (pronume) Gospodărie ca a sa nu are nimeni. 2. (Indică dependența, legătura de filiație, de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.) a) (Adjectiv) Nepătrunsă îi rămînea taina care va fi silit-o odinioară pe această soră a sa să îmbătrînească fecioară cu cosița albă. C. PETRESCU, S. 127. Avea o presimțire vagă că sora sa are să-i spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 253. Se mînie foc Scaraoțchi și se duse să-i caute. Și-i striga pe supușii săi în tot feliul. ȘEZ. XVIII 153. ◊ (Enclitic, numai la sg., pe lîngă un nume de înrudire sau un nume indicînd un raport social, uneori atît numele cît și adj. său fiind invariabile) Nevastă-sa e una blondă cu părul creț. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 132. În privința banilor, era de-o delicatețe extremă cu fiu-său. VLAHUȚĂ, O. A. 283. Nora cea mai mare tălmăci apoi celeilalte despre ochiul soacră-sa cel a toate văzători. CREANGĂ, P. 7. ◊ (Cu flexiunea trecută asupra adjectivului) Casa soacră-sei. (Atestat în forma -si) S-a ivit în ușă, petrecut în spate de gunguritul nevesti-si. GALAN, B. I 56. b) (Pronume) Feciorul de împărat care nu mai era al său. ISPIRESCU, la TDRG. ♦ (La m. pl.) Familia persoanei despre care se vorbește; rudele, prietenii, partizanii persoanei respective. El găsi de cuviință să spuie și alor săi ceea ce era să se întîmple fiului lor. ISPIRESCU, L. 98. Spăriet, galbăn ca ceara și cu un pic de suflet, sosește la ai săi. ȘEZ. XII 65. 3. Care este propriu, caracteristic persoanei despre care se vorbește. a) (Adjectiv) Veverița pusese frîu neobositei sale zburdălnicii. HOGAȘ, M. N. 172. Dacă vă închipuiți că tînărul... și-a mai pierdut din aerele sale de erou, vă înșelați amar. VLAHUȚĂ, O. A. 262. Mai pune la socoteală că și Trăsnea era înaintat în vîrstă, bucher de frunte și tîmp de feliul său. CREANGĂ, A. 89. În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte. EMINESCU, O. I 133. b) (Pronume) Viața mea nu seamănă cu a sa. ♦ (La f. pl.) Treburile (preocupările, obiceiurile, părerile, cusururile) persoanei despre care se vorbește. Așa crede poporul, și dintre ale sale e greu a-l scoate. MARIAN, la TDRG. ◊ Expr. A rămîne (sau a fi) pe-a sa = a rămîne (sau a fi) așa cum vrea el. 4. (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) Șeful luase dispoziția ca, în ajunul plecării sale, automobilul... să fie băgat într-un atelier. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 21. Răspunsul său prea sigur face o impresie ciudată avocatului. CARAGIALE, O. I 358. – Regional și în vorbirea familiară, ca enclitic: -so (ȘEZ. IV 171), -su (BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 8), -si.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SEU s. n. (Și cu pronunțare regională său) Grăsime de animale rumegătoare (mai ales de vacă și de oaie), întrebuințată în industrie și în alimentație. Deșca a aprins o lumînare de seu pe un scăunel cu trei picioare. SADOVEANU, M. C. 58. Merse... pe Podu Mogoșoaiei, care începuse de cîtva timp să fie luminat cu felinare de seu. CAMIL PETRESCU, O. I 336. Fă-mă lumină de seu Și mă pune-n sînul tău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 64. ♦ Fig. Avere, bogăție, bunăstare personală. Poate crezi c-avem ceva seu... dar de cînd mi-i bolnav omul, tot s-a dus pe gura lupului. CONTEMPORANUL, VII 496. ◊ Expr. A trăi din seul său = a trăi din ceea ce a adunat, fără a mai munci. Numai negustorul, zicea moș Nichifor, trăiește din săul său și pe sama lui. CREANGĂ, P. 111. A face (sau a prinde) seu = a se îmbogăți. A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a poseda bani, avere. Cum te văd, sameni a avea său la rărunchi. CREANGĂ, P. 201.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUMNEASA pron. pers. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. /domnia + sa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂU2 sa (săi, sale) pron. pos. (precedat de art. al, a, ai, ale, înlocuiește numele obiectului posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele posesorului): A rămâne ( sau a fi) pe-a sa a rămâne (sau a fi) așa cum a propus sau a hotărât cineva. De-ale sale din ceea ce este caracteristic pentru cineva. Ai săi familia, rudele, prietenii persoanei despre care se vorbește. /<lat. seus sa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂU1 sa (săi, sale) adj. pos. 1) Care aparține celui despre care se vorbește. Fratele ~. Cartea sa. Lucrurile sale. 2) Care este caracteristic unui anumit lucru sau unei anumite persoane. ◊ La timpul ~ într-o perioadă anumită. [Monosilabic] /<lat. seus sa
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SEU ~uri n. Grăsime de animale rumegătoare, folosită mai ales în industrie. ~ de oaie. ◊ A avea ~ a avea o situație materială bună; a fi înstărit. A prinde la ~ (sau a face ~) a deveni avut. /<lat. sebum
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
său pr. posesiv: fratele său. [Lat. SUUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
său n. 1. grăsimea rumegătoarelor, în special a vacii: lumânare de său; 2. fig. avere: sameni a avea său la rărunchi CR. [Lat. SEBUM].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seu n. V. său.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dumneaĭéĭ, dumnealór, dumnealúĭ, dumneasá, dumneatá (mold. dumnetá), dumneavoástră (mold. dumnevoástră), fam. îld. domnia eĭ, lor, luĭ, sa, ta, voastră, formule de politeță îld. ĭa și al eĭ, eĭ și al lor, el și al luĭ, el, ĭa și al săŭ, a sa, tu și al tăŭ, voĭ și al vostru. V. domnie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
mă-sa f., gen. mă-seĭ. Fam. Pop. Mama-sa, mama sa.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sa pron. posesiv. V. săŭ 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) săŭ, sa pron. posesiv de pers. III, pl. săi, sale, și (Munt. vest, Olt) sele (lat. sŭus, sŭa, trecut pin forma pop. *sous; it. suo, sua, pv. sieu, son, soa, sa, fr. son, sa, sp. suvo, su, sa, pg. seu, sua). – Acest pronume a dispărut din limba vorbită, care l-a înlocuit cu al luĭ, al ĭeĭ, al lor: țara luĭ, a ĭeĭ, a lor. Numaĭ cu numele de rudenie se întrebuințează la singular ca enclitic: tată-su, frate-su, mamă-sa saŭ (ob.) mă-sa, soră-sa, nevastă-sa, gen. dat. lu tată-su, mă-siĭ, soră-siĭ, neveste-siĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1) săŭ V. seŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
seŭ (vest) și săŭ (est) n., pl. urĭ (lat. sêbum și sêvum, seŭ; it. sevo, pv. cat. seu, fr. suif, sp. pg. sebo. V. sebaceŭ). Grăsime de vacă saŭ de altă vită: lumînare de seu. Fig. Avere, putere: a avea seŭ (În est și a avea săŭ la rărunchĭ). V. bleaz, cirviș, osînză, slănină, untură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
1)-su pron. V. săŭ 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2)-su, prescurtare din supt 3.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sau conjcț. (el ~ ea)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sau conjcț.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sau conjcț.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dumneasa (înv.) pr. m. și f., g.-d. dumisale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
maică-mea/-ta/-sa (fam.) s. f. + adj. pr., g.-d. maică-mii/-tii/-sii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sa1 (a ~) v. său2 (al ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sa2/a sa v. său1/al său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
-sa v. -său (fam.)/(pop.) -su
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sale1/ale sale1 v. său1/al său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sale2 (ale ~) v. său2 (al ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sale3/a sale v. său1/al său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+sau..., sau conjcț. + conjcț. (sau el, sau ea)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
săi1 (ai ~) pr. v. său2 (al ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
săi2/ai săi adj. pr. v. său1/al său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
său2 (al ~) pr. m., pl. ai săi, g.-d. alor săi; f. sg. a sa, pl. ale sale, g.-d. alor sale (Prietenul meu e medic, al său e profesor.; contra sa)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
său1/al său adj. pr. m., pl. săi/ai săi; f. sa/a sa, g.-d. sale/a sale, pl. sale/ale sale (prietenul său/un prieten al său/al său prieten; prietenului său/unui prieten al său; prietenii săi/niște prieteni ai săi/ai săi prieteni; prietenilor săi/unor prieteni ai săi; prietena sa/o prietenă a sa/a sa prietenă; prietenei sale/unei prietene a sale; prietenele sale/niște prietene ale sale/ale sale prietene; prietenelor sale/unor prietene ale sale) corectat(ă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
-său (fam.)/(pop.) -su (după nume de rudenie) adj. pr. m. (frate-său/frate-su; lui frate-său/lui frate-su); f. -sa (soră-sa), g.-d. -sii (soră-sii)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
seu s. n., art. seul
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sor-mea v. soră-mea
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
soră-mea/-ta/-sa (pop., fam.) / (în tempo rapid) sor-mea etc. s. f. + adj. pr., g.-d. soră-mii/-tii/-sii etc.; voc. soră-meo
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
-su v. său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
-su v. său
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!taică-meu/-tău/-său (fam.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui taică-meu/-tău/-său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+taică-miu/-tu/-su (fam., pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. lui taică-miu/-tu/-su
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+tat-su/tac-su/ta-su (pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui tat-su/tac-su/ta-su
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+tat-tu/tac-tu (pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui tat-tu/tac-tu
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!tată-meu/-tău/-său (pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui tată-meu/-tău/-său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+tată-miu/-tu/-su (pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui tată-miu/-tu/-su
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!tătâne-meu/-tău/-său (înv., pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui tătâne-meu/-tău/-său
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
+tătâne-miu/-tu/-su (înv., pop.) s. m. + adj. pr., g.-d. art. lui tătâne-miu/-tu/-su
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Alteța Sa loc. pr., g.-d. Alteței Sale (abr. A.S.); pl. Altețele Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
!Cucernicia Sa loc. pr., g.-d. Cucerniciei Sale, pl. Cucerniciile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Cuvioșia Sa (-vi-o-) loc. pr., g.-d. Cuvioșiei Sale; pl. Cuvioșiile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Domnia Sa loc. pr., g.-d. Domniei Sale; pl. Domniile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!dumneasa (pop.) pr. m. și f., g.-d. dumisale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Eminența Sa loc. pr., g.-d. Eminenței Sale, pl. Eminențele Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Excelența Sa loc. pr., g.-d. Excelenței Sale; pl. Excelențele Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Înălțimea Sa (înv.) loc. pr., g.-d. Înălțimii Sale; pl. Înălțimile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Luminăția Sa (înv.) loc. pr., g.-d. Luminăției Sale; pl. Luminățiile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Magnificența Sa (livr.) loc. pr., g.-d. Magnificenței Sale; pl. Magnificențele Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
maică-mea (-ta, -sa) (fam.) s. f. + adj. pr., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Maiestatea Sa/Majestatea Sa loc. pr., g.-d. Maiestății Sale/Majestății Sale; abr. M. S.; pl. Maiestățile Lor/ Majestățile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Majestatea Sa v. Maiestatea Sa
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mamă-sa v. mamă-ta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mă-sa v. mă-ta
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mă-ta (-sa) (pop.) s. f. + adj. pr., g.-d. mă-tii (-sii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de liastancu
- acțiuni
!Măria Sa (înv.) loc. pr., g.-d. Măriei Sale; pl. Măriile Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*Panevghenia Sa (înv.) (Pa-nev-/Pan-ev-) loc. pr., g.-d. Panevgheniei Sale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
!Preasfinția Sa (Preas-fin-/Prea-sfin-) loc. pr., g.-d. Preasfinției Sale; abr. P.S.S.; pl. Preasfințiile Lor, g.-d. Preasfințiilor Lor
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
-sa v. -său / -su
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sa2 (a ~) v. său2 (al ~)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sa1 / a sa v. său1 / al său
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sale1/ ale sale1 v. său1 / al său
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sale2 (ale ~) v. său2 (al ~)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
săi2 (ai ~) pr. v. său2 (al ~)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
săi1/ ai săi adj. pr. v. său1/ al său
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
său2 (al ~) pr. m., pl. ai săi, g.-d. alor săi; f. sg. a sa, pl. ale sale, g.-d. alor sale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
său1 / al său adj. pr. m. (prietenul său / un prieten al său, al său prieten; prietenului său / unui prieten al său), pl. săi / ai săi (prietenii săi / niște prieteni ai săi, ai săi prieteni; prietenilor săi / unor prieteni ai săi); f. sa / a sa (prietena sa / o prietenă a sa, a sa prietenă), g.-d. sale / a sale (prietenei sale / unei prietene a sale), pl. sale / ale sale (prietenele sale / niște prietene ale sale, ale sale prietene; prietenelor sale / unor prietene ale sale)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de Laura-ana
- acțiuni
-său/-su (fam., pop., numai după nume de rudenie) adj. pr. m. (frate-său/frate-su; lui frate-său/lui frate-su); f. -sa (soră-sa), g.-d. -sii (soră-sii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
seu s. n., art. seul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
soră-mea (-ta, -sa) (pop.) s. f. + adj. pr., g.-d. art. soră-mii (-tii, -sii)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
taică-meu (-tău, -său) (pop.) s. m. + adj. pr.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*taică-miu (-tu,-su) (fam.) s. m. + adj. pr.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tată-meu (-tău, -său) (pop.) s. m. + adj. pr.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
maică-mea (-ta, -sa) s. f., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
mamă-ta (-sa) s. f., g.-d. mamă-tii (-sii)
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
soră-mea (-ta, -sa) s. f., g.-d. art. soră-mii (-tii, -sii)
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
taică-meu (-tău, -său) s. m.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tată-meu (-tău, -său) s. m.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tătâne-meu (-tău, -său) s. m.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Domnia sa s. f. art. + adj., abr. D-sa, g.-d. Domniei sale, abr. D-sale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dumneasa pr., abr. d-sa, g.-d. dumisale, abr. d-sale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Luminarea sa s. f. art. + adj., g.-d. art. Luminării sale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
maica-mea (-ta, -sa) s. f. + adj., g.-d. maică-mii (-tii, -sii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Preasfinția sa s. f. art. + adj. (sil. mf. -sfin-), g.-d. Preasfinției sale; abr. P.S.S.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
său (precedat de al) pr. m., pl. ai săi, g.-d. alor săi; f. sg. a sa, pl. ale sale, g.-d. alor sale
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
său / al său adj. m., pl. săi / ai săi; f. sg. sa / a sa, g.-d. sale / a sale, pl. sale / ale sale (și -său / -su m. sg., -sa, f. sg., -sii / -sei, g.-d. f. sg. în îmbinări ca frate-său, soră-sii etc.)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
seu s. n., art. seul; pl. seuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
soră-mea (-ta, -sa) s. f. + adj., g.-d. art. soră-mii (-tii, -sii)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
taică-meu (-tău, -său) s. m. + adj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tată-meu (-tău, -său) s. m. + adj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dumisale
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
nelalocul său
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
seu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
domnia sa, domnia ta, Domnia voastră, Domniei voastre gen. Abreviat: d-ta, d-sa, Dv. nom. și gen. sg. și pl.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
seu, -seuri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SAU conj. v. ori.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SAU conj. fie, ori, (înv. și reg.) au, oare, (prin Transilv.) măcar, (înv.) săvai. (~ bărbați, ~ femei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUMNEASA pron. v. dânsul, dumnealui, el.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂU pron., adj. lui. (Calul ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SEU s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dumneasa pron. v. DÎNSUL. DUMNEALUI. EL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂU pron., adj. lui. (Vorba ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
seu s. v. AVERE. AVUT. AVUȚIE. BOGĂȚIE. BUN. MIJLOACE. SITUAȚIE. STARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sau conj. – Ori. Lat. sĕu. Fonetismul nu este clar. Poate s-ar putea explica pornind de la sῑve, care nu este o var. a lui sĕu, și al cărui rezultat, *seaue, l-ar fi redus pe ea › a, cf. lĕvo › iau. Cf. Meyer-Lübke, Rom. Gr., III; Cihac, I, 233; Scriban. De la sĕu cu aut, după Pușcariu 1533, Tiktin și Candrea.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
său (sa, pl. săi, sale), adj. pos. – Care aparține persoanei despre care se vorbește. – Var. enclitică -su. Mr. seu, su, megl. seu, sa, istr. seu, sę. Lat. suus, sua, disimilat în *sous, *sa (Densusianu, Hlr., 145; Pușcariu 1534; REW 8493a; Candrea), sau mai probabil în *seus, *sa prin analogie cu meus (Graur, Rom., LV, 473; Rosetti, I, 60).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
seu (-uri), s. n. – Grăsime animală. – Mr., megl. seu, istr. sew. Lat. sēbum (Diez, I, 382; Pușcariu 1553; REW 7762), cf. it. sego, logud., prov., cat. seu, v. fr. siu (› fr. suif), sp., port. sebo. – Der. soios, adj. (cu seu, murdar, gras), în loc de *seuios; soi (var. soaie), s. n. și f. (jeg, grăsime, murdărie), formație regresivă (după Tiktin, legat de zoaie; după Giuglea, LL, II, 53, din lat. suillus „purcel”); soi, vb. (a murdări, a unge). Cf. soili.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
său, (seu), s.n. – 1. Ceară. 2. Grăsime animală, seu: „Său și rășină-o-nfocat” (Papahagi, 1925: 253). – Lat. sebum „seu” (Diez, Pușcariu, cf. DER; Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
său, s.n. – 1. Ceară. 2. Grăsime animală, seu: „Său și rășină-o-nfocat” (Papahagi 1925: 253). – Lat. sebum.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
A WOMAN’S FUTURE IS NOT WITH HER MOTHER (engl.) viitorul unei femei nu este alături de mama sa – G.B. Shaw, „Too true to be good”, 1114.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CUIQUE SUUM (lat.) fiecăruia (ceea) ce-i al său, ce-i aparține – Aforism din dreptul roman. E necesar să se acorde cuique suum.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ENCICLOPEDIE SAU DICȚIONAR RAȚIONAL AL ȘTIINȚELOR, ARTELOR ȘI MEȘTEȘUGARILOR (denumită pe scurt „Enciclopedia franceză”), vastă lucrare enciclopedică, monument al filozofiei iluministe, inițiată de D. Diderot și J. d’Alembert și editată în 35 vol. (1751-1780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi, savanți și specialiști în toate domeniile (Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Helvétius, Condillac, Buffon, d’Holbach, Marmontel, Quesnay, Turgot), E. fiind oglinda progresului științei și gândirii timpului. Discursul preliminar elaborat de d’Alembert constituie un tablou sintetic al cunoașterii epocii iluministe.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVĂȚĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CĂTRE FIUL SĂU TEODOSIE, operă de mare valoare literară și istorică a lui Neagoe Basarab (paternitate contestată de unii cercetători). Păstrate în manuscris slavon și în mai multe copii în traducere românească, dintre care cea mai veche datează din sec. 17. Lucrarea, cu o structură complexă, are o serioasă amprentă de originalitate, decurgând din trăsăturile specifice ale mediului și ale epocii în care a fost scrisă (sec. 16). Î. îmbină paginile moralizatoare cu cele de teorie politică (formulează concepția conducerii autoritare a statului fundamentată pe dreptate), gândirea socială, izvorâtă din experiența trăită, cu adevărate capitole de manual diplomatic, strategic și militar, cu reflecția filozofică și meditația lirică, fiind totodată un breviar de dogmatică și morală creștin-ortodoxă; ele se constituie într-un îndreptar pentru viitorul domn Teodosie, fiul lui Neagoe.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEMO PATRIAM, QUIA MAGNA EST, AMAT SED QUIA SUA (lat.) nimeni nu-și iubește patria fiindcă este mare, ci pentru că este a sa – Seneca, „Epistulae”, 66, 26.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
NEMO PROPHETA IN PATRIA SUA (lat.) nimeni nu este profet în țara sa – Luca, 4, 24.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PRO DOMO SUA (lat.) pentru casa sa – Unul dintre cele patru discursuri rostite de Cicero la întoarcerea sa din exil, prin care-și revendica averea răpită de patricianul Clodius. A pleda pro domo, a-ți susține cauza propria cauză.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
șau s. invar. (țig.) persoană foarte importantă.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P53) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
adjectiv feminin compus Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — |
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92) | masculin | feminin | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
|
substantiv neutru (N52) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sauconjuncție
-
- 1.1. Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii. DEX '09 DLRLC
- Plânge sau râde? DEX '09
- Nu știa: să râdă sau să plângă? DLRLC
- Tractatul ce el încheie cu Baiazet la 1393 asigurează romînilor... dreptul de a face război sau pace. BĂLCESCU, O. II 13. DLRLC
- Al doilea membru al disjuncției este o negație: DEX '09
- Sunt sau nu sunt? DEX '09
- Chiar pentru o copilă de paisprezece ani, femeie încă nedesăvîrșită, o podoabă e frumoasă sau nu și de preț ori nu, numai după cum îi vine ei bine sau nu. C. PETRESCU, R. DR. 65. DLRLC
- Spuie-ți morții din mormînt De sînt om sau de nu sînt. ALECSANDRI, P. II 25. DLRLC
- Să vadă dacă acele poame era de mîncare sau ba. DRĂGHICI, R. 51. DLRLC
-
-
- 1.2. Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative. DEX '09 DLRLC
- Doriți cafea sau ceai? DEX '09 DLRLC
- Taci... că ți-oi da împărăția cutare sau cutare. ISPIRESCU, L. 2. DLRLC
- Bărbatu-meu... nu s-a putut plînge că l-am înșelat sau i-am răsipit casa. CREANGĂ, P. 4. DLRLC
- Ce-ți pasă ție, chip de lut, Dac-oi fi eu sau altul? EMINESCU, O. I 181. DLRLC
- Este el cum îl arată sabia lui și armura, Cavaler de ai credinței sau al Tibrului stăpîn?... Uriaș e al Daciei sau e Mircea cel Bătrîn? ALEXANDRESCU, M. 14. DLRLC
- De aș avea... un topor sau altă asămine unealtă. DRĂGHICI, R. 48. DLRLC
-
- 1.3. Corelativ, indică necesitatea de a alege între două alternative. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Sau luni, sau miercuri. Sau una sau alta. DEX '09 DLRLC
- 1.3.1. În enumerări, precedă fiecare element al enumerării sau numai pe ultimul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Pentru a da la rindea se întrebuințează sau rindeaua sau cioplitorul sau gealăul. DEX '09
-
- 1.3.2. Al doilea termen al disjuncției exprimă o revenire sau o îndoială asupra primului termen. DLRLC
- După cum văd eu, omul acesta, sau ce-a fi el, are mare putere. CREANGĂ, P. 87. DLRLC
- După un an, sau după mai mulți, moș Nichifor s-a răsuflat și el cătră mai mulți prieteni. CREANGĂ, P. 136. DLRLC
- Rabdă pe cît vei putea Că nu-i trăi cît lumea... Ci-i trăi o zi sau două Și te-i topi ca ș-o rouă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 151. DLRLC
-
-
-
- 2. (Are funcție explicativă) Cu alte cuvinte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: adică
- Negustor de băcan... piatră-vînătă, piatra-sulimanului, sau piatră bună pentru făcut alifie de obraz. CREANGĂ, P. 112. DLRLC
- Puterea d-a face legi, d-a scoate dăjdii sta în Adunarea sau soborul a toată țeara. BĂLCESCU, O. II 13. DLRLC
- Halima, sau povestiri mitologhicești arabești [titlu]. GORJAN. DLRLC
-
-
- Nisipul se găsește pe fundul râurilor, lacurilor sau mărilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Omule... Spune-mi... Duhul tău măcar vreun lucru de-ți chizășluiește-n lume? Sau care ți-i începutul și sfîrșițul chiar anume? CONACHI, P. 276. DLRLC
-
- 4. (În propoziții interogative, are funcție concluzivă, atenuată de o nuanță de îndoială) Nu cumva? oare? poate? DEX '09 DLRLC
- De ce nu scrii? Sau n-ai timp? DEX '09
- Vai mîndruță de departe, Ce tot faci de nu scrii carte? Doar hîrtia s-a scumpit, Ori pe mine m-ai urît; Sau negreala s-o gătat, Ori pe mine m-ai uitat? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 142. DLRLC
- Brazii că se legănau, Cuibulețul mi-l stricau. – Dar voi ce vă legănați? Sau vreți cuibul să-mi stricați, De-aici să mă depărtați. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 204. DLRLC
-
etimologie:
- Să + au DEX '09 DEX '98
dumneasa, dumneasapronume personal
- 1. Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Puneți mîna copii, pe jupînul ista și începeți a-l blăstăma cum îți ști voi mai bine, ca să-i placă și dumisale. CREANGĂ, P. 59. DLRLC
- A căutat să explice ce caută dumneasa printre noi. GALACTION, O. I 25. DLRLC
-
etimologie:
- Domnia + sa DEX '98 DEX '09
mamă-ta / mamă-sasubstantiv feminin articulat
- 1. Mama ta (sa). Scriban
său, saadjectiv posesiv
- comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cartea sa. DEX '09 DEX '98
- Într-o zi a publicat în «Ziarul său» o informație cam pripită. VLAHUȚĂ, O. A. 262. DLRLC
- Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118. DLRLC
-
- 2. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Nepătrunsă îi rămînea taina care va fi silit-o odinioară pe această soră a sa să îmbătrînească fecioară cu cosița albă. C. PETRESCU, S. 127. DLRLC
- Avea o presimțire vagă că sora sa are să-i spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 253. DLRLC
- Se mînie foc Scaraoțchi și se duse să-i caute. Și-i striga pe supușii săi în tot feliul. ȘEZ. XVIII 153. DLRLC
- (Enclitic) Nevastă-sa e una blondă cu părul creț. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 132. DLRLC
- (Enclitic) În privința banilor, era de-o delicatețe extremă cu fiu-său. VLAHUȚĂ, O. A. 283. DLRLC
- (Enclitic) Nora cea mai mare tălmăci apoi celeilalte despre ochiul soacră-sa cel a toate văzători. CREANGĂ, P. 7. DLRLC
- (Enclitic) Casa soacră-sei. DLRLC
- (Enclitic) S-a ivit în ușă, petrecut în spate de gunguritul nevesti-si. GALAN, B. I 56. DLRLC
-
- 3. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Durerea sa. DEX '09 DEX '98
- Veverița pusese frîu neobositei sale zburdălnicii. HOGAȘ, M. N. 172. DLRLC
- Dacă vă închipuiți că tînărul... și-a mai pierdut din aerele sale de erou, vă înșelați amar. VLAHUȚĂ, O. A. 262. DLRLC
- Mai pune la socoteală că și Trăsnea era înaintat în vîrstă, bucher de frunte și tîmp de feliul său. CREANGĂ, A. 89. DLRLC
- În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte. EMINESCU, O. I 133. DLRLC
- Șeful luase dispoziția ca, în ajunul plecării sale, automobilul... să fie băgat într-un atelier. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 21. DLRLC
- Răspunsul său prea sigur face o impresie ciudată avocatului. CARAGIALE, O. I 358. DLRLC
-
etimologie:
- *seus. *sa (= suus, sua). DEX '09 DEX '98
său, sapronume posesiv
- comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1. Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia. DEX '09
- Costumul meu se aseamănă cu al său. DEX '09
- Gospodărie ca a sa nu are nimeni. DLRLC
-
- 2. Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Au venit ai săi la mine. DEX '09 DEX '98
- El găsi de cuviință să spuie și alor săi ceea ce era să se întîmple fiului lor. ISPIRESCU, L. 98. DLRLC
- Spăriet, galbăn ca ceara și cu un pic de suflet, sosește la ai săi. ȘEZ. XII 65. DLRLC
- 2.1. Soțul persoanei despre care se vorbește. DEX '09
- 2.2. Indică dependența, legătura de filiație, de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc. DLRLC
- Feciorul de împărat care nu mai era al său. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
-
-
- 3. Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Așa crede poporul, și dintre ale sale e greu a-l scoate. MARIAN, la TDRG. DLRLC
- 3.1. Care este propriu, caracteristic persoanei despre care se vorbește. DLRLC
- Viața mea nu seamănă cu a sa. DLRLC
-
- A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el. DEX '09 DLRLC
-
etimologie:
- *seus. *sa (= suus, sua). DEX '09 DEX '98
seu, seurisubstantiv neutru
- 1. Grăsime animală obținută din țesuturile grase ale bovinelor, ovinelor și cabalinelor, folosită în industrie și, mai rar, în alimentație. DEX '09 DLRLC
- Deșca a aprins o lumînare de seu pe un scăunel cu trei picioare. SADOVEANU, M. C. 58. DLRLC
- Merse... pe Podu Mogoșoaiei, care începuse de cîtva timp să fie luminat cu felinare de seu. CAMIL PETRESCU, O. I 336. DLRLC
- Fă-mă lumină de seu Și mă pune-n sînul tău. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 64. DLRLC
-
- Poate crezi c-avem ceva seu... dar de cînd mi-i bolnav omul, tot s-a dus pe gura lupului. CONTEMPORANUL, VII 496. DLRLC
- A trăi din seul său = a trăi numai din ceea ce a agonisit singur; a trăi din resurse proprii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Numai negustorul, zicea moș Nichifor, trăiește din săul său și pe sama lui. CREANGĂ, P. 111. DLRLC
-
- A face (sau a prinde) seu = a se îmbogăți. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: îmbogăți
- A pune (sau a prinde etc.) seu = a se îngrășa. DEX '09sinonime: îngrășa
- A avea seu la rărunchi = a fi înstărit, a avea avere; a-i merge foarte bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cum te văd, sameni a avea său la rărunchi. CREANGĂ, P. 201. DLRLC
-
-
-
etimologie:
- sebum DEX '09 DEX '98
soră-mea / soră-ta / soră-sasubstantiv feminin articulat
- În trăsură am stat... cu mama și cu soră-mea. SAHIA, N. 55. DLRLC
- Se vede că a avut vro ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5. DLRLC