sarghie¹ sf [At: SCRIBAN, D. / V: ~iu sn / E: tc sargi „bandaj, bandă”] (Reg) Pânză (rară) de sac folosită la împachetat, la făcutul saltelelor, ca ștergător pentru talpa încălțămintei etc.

sarghie² sf vz sârghie

1) sarghíe f. (turc. sanghy, pînză de împachetat, d. sarmak, a învălătuci, a împacheta; bg. sargiĭa, teacă. V. sarma). Vest. Pînză rară de împachetat. Păturică, țol de șters tălpile ghetelor la intrarea în casă. – Maĭ vechĭ sarghiŭ, n.

2) sarghíe V. sîrghie 1.

sarghiu sn vz sarghie¹

sârghie sf [At: DUNĂREANU, N. 32 / V: sar~ / Pl: ~ii / E: tc sergi, cf bg серги] (Mun) 1 Tarabă. 2 Teasc făcut din două sau mai multe scânduri late între care se pune pastrama la presat.

SÎRGHIE, sîrghii, s. f. (Munt.) Tarabă. Cu cine ai furat lemnele?... Și unde le-ai dus? – Unde să le duc? Le-am vîndut la sîrghie. DUNĂREANU, N. 32.

sârghiu m. tarabă: sârghii încărcate cu pastramă. [Turc. SERGHI, etalaj].

sîrbăríe (sud) și sîrbíe (est) f. (d. Sîrbĭ = Bulgarĭ, care-s cultivatorĭ de legume). Bulgărie, grădinărie. – Mold. Pop. sîrghie.

2) sîrghíe, V. sîrbie.

1) sîrghíe și (Bz.) sarghíe f. (turc. sergi, baracă, expozi(iune). Munt. Teasc compus din doŭă saŭ maĭ multe scîndurĭ late între care se pune pastrama și peste care se pun bolovanĭ greĭ.

sârghie (reg.) s. f., art. sârghia, g.-d. art. sârghiei; pl. sârghii, art. sârghiile (desp. -ghi-i-)

sârghie (reg.) s. f., art. sârghia, g.-d. art. sârghiei; pl. sârghii, art. sârghiile

sârghie s. f., art. sârghia, g.-d. art. sârghiei; pl. sârghii, art. sârghiile

Sărghi/e, -r v. Serghie 2, 9.

Sîrgh/e, -ie v. Serghie 4.

SARGHIE s. v. masă, tarabă, tejghea.

sarghie s. v. MASĂ. TARABĂ. TEJGHEA.

sarghie, sarghii, s.f. (reg.) pânză rară de sac folosită la împachetat, la făcutul saltelelor, ca ștergător de picioare.

sârghie, sârghii, s.f. (reg.) 1. tarabă. 2. teasc alcătuit din două sau mai multe scânduri late, între care se pune pastrama la presat.