sargasă sf [At: ALEXI, W. / V: (rar) sargas sn / Pl: ~se / E: fr sargasse] Algă de culoare brună care crește îndeosebi pe coastele Americii, de unde este smulsă de curenți și dusă în jumătatea nordică a Oceanului Atlantic, între insulele Bermude, Canare și Azore.

SARGASĂ s.f. Algă de culoare brună din mările tropicale. [Var. sargassum s.n. / < fr. sargasse, cf. port. sargaço, sp. sargazo].

SARGASĂ s. f. algă brună plutitoare, care formează, în largul coastelor Floridei, o adevărată prerie. (< fr. sargasse)

* sargásă f., pl. e (fr. sargasse, f., d. sp. sargazo, pg. -aço). Un fel de algă care plutește pe o imensă suprafață între Africa și America de Sud în regiunea numită marea sargaselor.

sargas sn vz sargasă

SARGASSUM s.n. v. sargasă.

sargasă s. f., g.-d. art. sargasei; pl. sargase

sargasă s. f., g.-d. art. sargasei; pl. sargase

sargasă s. f., g.-d. art. sargasei; pl. sargase

SARGÁSĂ (SARGASSUM) (< fr.; cuv. port.) s. f. Algă brună pluricelulară, flotantă, care formează mari acumulări în Oc. Atlantic. Există c. 150 de specii.

SARGASELOR (SARGASSO), Marea ~, sector din NV Oc. Atlantic, între paralelele de 20 și 35° lat. N și între meridianele de 30 și 70° long. V, al NE de lanțul ins. Antile, înconjurat de curenți oceanici, respectiv Golfstrom (Gulfstream) și Curentul Ecuatorial de Nord (sau Curentul Canarelor); c. 5,2 mil. km²; ad.: 1.500-7.000 m; salinitate scăzută: 36,5-37‰. Apele liniștite și calde (iarna, temp. apei la supr. este de 18-23°C, iar vara, 26-28° C) permit dezvoltarea în cantitate foarte mare a algelor din genul Sargassum, care plutesc la suprafața apei. Aici migrează anghilele pentru reproducere. Reperată pentru prima oară de Cristofor Columb în anul 1492.