SARCOLEMĂ, sarcoleme, s. f. (Anat.) Membrană conjunctivă laxă, fină, care învelește fibra musculară (netedă sau striată). – Din fr. sarcolemme.

sarcolemă sf vz sarcolem

SARCOLEMĂ, sarcoleme, s. f. (Anat.) Membrană care învelește fibra musculară (netedă sau striată). – Din fr. sarcolemme.

SARCOLEMĂ s.f. Membrană periferică a fibrelor musculare striate. [< fr. sarcolemme, cf. gr. sarx – mușchi, lemma – teacă].

SARCOLEMĂ s. f. membrană periferică a fibrelor musculare. (< fr. sarcolemme)

sarcolem sn [At: BABEȘ, O. A. I, 133 / V: ~ă sf / Pl: ~e / E: fr sarcolemme] (Atm) Membrană conjunctivă laxă, fină, care înconjoară fibra musculară.

sarcolemă s. f., g.-d. art. sarcolemei; pl. sarcoleme

sarcolem s. n., pl. sarcoleme

SARCO- „carne, mușchi, țesut muscular, sarcom”. ◊ gr. sarx, sarkos „carne” > fr. sarco-, engl. id., it. id., germ. sarko- > rom. sarco-. □ ~bază (v. -bază), s. f., ginobază cărnoasă în formă de disc; ~carp (v. -carp), s. n., 1. Fruct cărnos. 2. Mezocarp cărnos sau suculent al unor fructe; ~cel (v. -cel₂), s. n., tumoare dură a testiculelor; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri cărnoase; ~core (~chore) (v. -cor), adj., s. f. pl., (plante) care se răspîndesc cu ajutorul propriilor fructe cărnoase; ~derm (v. -derm), s. n., strat median cărnos existent între sămînță și învelișul extern; sin. sarcodermă; ~dermă (v. -dermă), s. f., sarcoderm*; ~fag (v. -fag), adj., (despre animale) care se hrănește cu carne; ~fil (v. -fil₂), adj., cu frunze cărnoase; ~id (v. -id), adj., s. n., 1. adj., În formă de sarcom. 2. adj., Asemănător cu carnea. 3. s. n., Leziune cutanată infiltrativă și nodulară; ~lemă (v. -lemă₁), s. f., membrană periferică a fibrelor musculare striate; ~liză (v. -liză), s. f., proces de distrugere histolitică a fibrelor musculare striate; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul mușchilor; ~mer (v. -mer), s. n., porțiune a unei miofibrile, circumscrisă de două striuri ale lui Amici; ~micete (v. -micete), s. f. pl., grup de ciuperci cu țesut cărnos; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., citoplasmă a fibrei musculare; ~plast (v. -plast), s. n., celulă din care se formează fibrele musculare striate; ~plastic (v. -plastic), adj., relativ la sarcoplasmă; ~pod (v. -pod), adj., cu suport cărnos; ~poietic (~poetic), adj., care formează mușchi; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe cărnoase; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare terapeutică a extractelor animale; ~zom (v. -zom), s. m., parte contractilă a unei fibre musculare.