2 intrări

35 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SANDA, sandale, s. f. Încălțăminte ușoară de vară din piele, material plastic, pânză etc. cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. [Var.: sanda s. f.] – Din fr. sandale. Cf. lat. sandalium.

sanda sf [At: IORDAN, L. R. A. / Pl: ~le / E: sgp sandale] Sandală (1).

SANDA s. f. v. sandală.

sanda sf [At: DRLU / V: (înv) sandal (Pl: ~le, (rar) ~li sm) snm, ~liu s, (reg) săndal sn, săn~, săndoală, sca~ / Pl: ~le / E: fr sandale, lat sandalium] 1 Încălțăminte ușoară (de vară), de obicei cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. 2 (Trs) Papuc1. 3 (Reg; îs) Sandală de lână Cipic (1).

SANDALĂ, sandale, s. f. Încălțăminte ușoară de vară din piele, material plastic, pânză etc. cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. [Var.: sanda s. f.] – Din fr. sandale. Cf. lat. sandalium.

SANDALĂ, sandale, s. f. Încălțăminte ușoară de vară, uneori fără tocuri, cu fețele făcute din bentițe de piele, de pînză etc. În fața mea rămîne o șchioapă de copil, în sandale fără ciorapi. SAHIA, U.R.S.S. 127. Neagu se căznea neîndemînatic să-i lege sandalele. BART, E. 170. – Variantă: sanda s. f.

SANDA s.f. Încălțăminte de vară alcătuită dintr-o talpă legată de picior cu niște curele de piele sau de pînză. [Var. sanda s.f. / cf. fr. sandale, lat. sandalium].

SANDA s. f. încălțăminte de vară dintr-o talpă legată de picior cu niște curele de piele sau de pânză. (< fr. sandale)

pantof-sanda s. m. Pantof decoltat ◊ Pantofi-sanda albi sau bleumarin cu talpă de plută, turbanul în culoarea închisă a combinației și o floare în piept completează ținuta.” Săpt. 30 III 73 p. 16. ◊ „Se revine la încălțămintea clasică pentru femei. Pantof-sanda, culoare bej, baretă care susține pe aceia foarte decoltați.” Săpt. 31 V 74 p. 8 (din pantof + sanda)

SANDALĂ ~e f. mai ales la pl. Obiect de încălțăminte de vară, fără tocuri, cu fața din curelușe sau din piele găurită. [G.-D. sandalei] /<fr. sandale, lat. sandalium

scandală f. scandal: piatra scandalei, piedecă neprevăzută, prilej de a greși. [Gr. mod.].

1) sandál m., pl. ĭ (ngr. sandali, d. vgr. sandalion și sandalon; lat. sandalium, it. sandalo, fr. germ. sandale f.). Un fel de încălțăminte compusă dintr’o talpă legată de picĭor cu curele (La vechiĭ Grecĭ și Romanĭ purtaŭ sandalĭ maĭ mult femeile, ĭar astăzĭ ĭi poartă unele ordine religioase catolice). – Și sandálă f., pl. e (după fr.). V. opincă.

scándelă, -ălă și -álă f., pl. e (vsl. skandalŭ, skandĭelŭ, d. gr. skándalon, inf. de candelă. V. scandal). Vechĭ. Supărare, neplăcere, sminteală. Peatra scandeleĭ, pedică neprevăzută, prilej de a greși, peatră de încercare a cuĭva. Azĭ. Btș. Mĭ-e scandel (n.), mĭ-e de șanț, îs contrariat, mĭ-e oare cum, îmĭ pare cĭudat. V. săblaznă și mehenghĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sanda (încălțăminte) s. f., art. sandaua, g.-d. art. sandalei; pl. sandale

sanda (încălțăminte) s. f., g.-d. art. sandalei; pl. sandale, art. sandalele

sanda s. f., g.-d. art. sandalei; pl. sandale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCANDALĂ s. v. ademenire, animozitate, atracție, discordie, dușmănie, ispită, învrăjbire, ostilitate, pornire, seducere, seducție, tentație, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.

scandală s. v. ADEMENIRE. ANIMOZITATE. ATRACȚIE. DISCORDIE. DUȘMĂNIE. ISPITĂ. ÎNVRĂJBIRE. OSTILITATE. PORNIRE. SEDUCERE. SEDUCȚIE. TENTAȚIE. URĂ. VRAJBĂ. VRĂJMĂȘIE. ZÎZANIE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sandală (sandale), s. f. – Încălțăminte ușoară. Fr. sandale, cf. ngr. σαντάλιον, din per. sandal „încălțăminte”.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Sanda v. Alexandra 4 și Ruxanda.

NE SUTOR, ULTRA CREPIDAM (lat.) cizmare, nu mai sus de sanda! – Pliniu cel Bătrân, „Naturalis historia”, 35-36. Cuvintele pictorului Apelles adresate unui cizmar care, după ce criticase felul în care era pictată sandaua într-un tablou, încerca să aprecieze și restul tabloului. Astăzi, se adresează acelora care vorbesc despre lucruri ce depășesc competența lor.

Ne sutor ultra crepidam (lat. „Cizmarule, nu mai sus de sandală!”, adică : Cizmarul să nu-și dea părerea decît despre încălțăminte) – Plinius-cel-Bătrîn, în lucrarea sa enciclopedică Istoria naturală (cartea a 35-a, 10, paragraf 36) povestește că pictorul grec Apelles, care a trăit și la Roma, expusese într-o zi un tablou în fața publicului. Un cizmar din mulțime găsi că sandala unui personaj din acea pictură era greșit făcută. Apelles a acceptat critica și a retușat sandala. Dar cînd cizmarul a început să-i judece și restul lucrării, pictorul l-a oprit, spunîndu-i tranșant: „Ne sutor ultra crepidam”. De atunci, cuvintele acestea și-au extins zona de acțiune de la cizmar la orice altă persoană și de la sandală la orice alt subiect. În general expresia se aplică oricui se încumetă să dea lecții și sfaturi într-un domeniu în care nu se pricepe. O întîlnim uneori și în varianta: „Sutor ne supra crepidam”, care are absolut același înțeles. În limba germană găsim proverbul echivalent;: „Schuster, bleib' bei deinen Leisten!” (Cizmarule, rămîi la calapoadele tale!). O zicală românească cu sens apropiat ar fi: „Fiecare cu meșteșugul său”. LIT.

Intrare: sanda
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanda
  • sandaua
plural
  • sandale
  • sandalele
genitiv-dativ singular
  • sandale
  • sandalei
plural
  • sandale
  • sandalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sanda
  • sandala
plural
  • sandale
  • sandalele
genitiv-dativ singular
  • sandale
  • sandalei
plural
  • sandale
  • sandalelor
vocativ singular
plural
sandaliu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săndal
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săndală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
săndoală
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
scandală substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scandală
  • scandala
plural
  • scandale
  • scandalele
genitiv-dativ singular
  • scandale
  • scandalei
plural
  • scandale
  • scandalelor
vocativ singular
plural
sandal
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Sanda
Sanda nume propriu
nume propriu (I3)
  • Sanda
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sanda, sandalesubstantiv feminin

  • 1. Încălțăminte ușoară de vară din piele, material plastic, pânză etc. cu fețele foarte decupate sau făcute din bentițe. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote În fața mea rămîne o șchioapă de copil, în sandale fără ciorapi. SAHIA, U.R.S.S. 127. DLRLC
    • format_quote Neagu se căznea neîndemînatic să-i lege sandalele. BART, E. 170. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.