2 definiții pentru sancționabil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sancționabil, ~ă a [At: COD. PEN. R. P. R. 29 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: sancționa + -bil] Pasibil de o sancțiune (6).
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sancționabil adj. m., pl. sancționabili; f. sg. sancționabilă, pl. sancționabile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: sancționabil
sancționabil adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)