SAMURÁSLĂ s. f. (Pop.; cu sens colectiv) Plante răsărite de la sine din semințele scuturate la strângerea recoltei sau din bulbii, tuberculii etc. rămași nescoși din pământ. – Din sl. samoraslŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SAMURÁSLĂ f. Plantă care se dezvoltă de la sine din semințele scuturate ale culturilor premergătoare. /<sl. samoraslu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SAMURÁSLĂ s. v. pur, usturoi sălbatic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

samuráslă s. f. – Plantă de cultură care crește spontan din semințele pierdute în timpul recoltării. – Var. samoraslă, samulastră, samurastră. Sl. samoraslŭ (Cihac, II, 325; Conev 71), de la samo „același” și raslĭ „germen”, cf. sb., cr. samorast.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

samuráslă s. f., g.-d. art. samuráslei; pl. samurásle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink