SÁMĂ s. f. (în țările românești) 1. Recensământ făcut de domnie, pentru fixarea birului. 2. Dare în bani care îngloba toate obligațiile financiare ale birnicilor. – Din seamă.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sámă (ist.) s. f., g.-d. art. sámei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
búnă sámă saŭ seámă (de) V. samă.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SAMO (?-658), negustor franc. Conducător al răscoalei antiavare a slavilor apuseni, în urma căreia s-a constituit uniunea de triburi cunoscută sub numele de „Statul lui S” (623-658), destrămată după moartea acestuia.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink