12 definiții pentru salvie, sălvie   declinări

SÁLVIE, salvii, s. f. (Bot.) Jale2 (Salvia officinalis). [Var.: sálbie s. f.] – Din lat. salvia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLVIE ~i f. 1) Plantă erbacee cu flori divers colorate, cultivată ca plantă medicinală sau decorativă; jaleș. 2) Floare a acestei plante. [G.-D. salviei; Sil. -vi-e] /<lat. salvia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLVIE s.f. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii sau violete din familia labiatelor. [< lat. salvia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLVIE s. f. plantă erbacee ornamentală cu flori roșii sau violete, din familia labiatelor. (< lat. salvia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SÁLVIE s. (BOT.) 1. (Salvia officinalis) jale, jaleș, salbie, (reg.) șerlai. 2. (Salvia verticillata) (reg.) jaleș, năduf, buruiană-de-bubă, coada-mielului, cocean-căpresc, iarba-somnului, talpa-cucoanei, urechea-porcului. 3. (Salvia pratensis) (reg.) jale, coada-vacii, jaleș de câmp.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sálvie (sắlvii), s. f. – Jale (Salvie pratensis). – Var. Mold. sălvie, șălvie, șalvie, salbie. Lat. salvia prin intermediul sl., cf. žalbija, rus. šalvija, pol. szałwija (Miklosich, Fremdw., 126; Cihac, II, 284), cf. și salbă, și mag. zsályajaleș, și Trans. șalie. Sl. explică mai bine var.; forma salvie, care nu apare popular, poate fi un împrumut din lat. științifică, în sec. XIX.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

sálvie s. f. (sil. -vi-e), art. sálvia (sil. -vi-a), g.-d. art. sálviei; pl. sálvii, art. sálviile (sil. -vi-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALVIE-CLEIOÁSĂ s. v. cinsteț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SĂLVIE s. (BOT.) sălvie austriacă (Salvia austriaca) = (reg.) coada-lupului, urechea-porcului; sălvie de Etiopia (Salvia aethiopis) = (reg.) desfăcătoare, șerlai, tutunaș, iarba-sfântului-Ion.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SĂLVIE DE PĂDÚRE s. v. coada-vacii, jale.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SÁLVIE (SÁLBIE) (‹ lat., fr) s. f. Plantă anuală ornamentală din familia labiatelor, înaltă de 30-100 cm, cu frunze ovate și flori roșii (Salvia splendens). Se cunosc c. 700 de specii, răspândite pretutindeni; pe lângă cele decorative, unele specii se cultivă ca plante eterouleioase și medicinale.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SALVIE, salvii, s.f. În gastronomie, frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite, mai ales în țările mediteraneene, drept condiment în preparatele din carne de vițel, de miel, în sosuri, umpluturi de cârnați, la pizza etc., precum și ca aromatizant pentru diverse băuturi (vermut, oțet), dându-le un gust și o aromă caracteristice acestor zone geografice.
Sursa: DGE (2003) | Adăugată de gal | Semnalează o greșeală | Permalink