SALVATÓR, -OÁRE, salvatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care salvează sau poate salva. – Din fr. salvateur, lat. salvator, -oris. Cf. salva.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

SALVATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care salvează; izbăvitor. Remediu ~. Idee ~oare. /a salva + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALVATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care salvează sau poate salva. [Cf. lat. salvator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SALVATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care salvează, sau poate salva. (< fr. salvateur, lat. salvator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SALVATÓR adj., s. 1. adj. (pop.) izbăvitor, mântuitor, (înv.) mântuielnic. (Un mijloc ~.) 2. s. (înv.) scăpător. (Tu ești ~ul meu!) 3. adj. v. salutar. 4. adj. v. mântuitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

salvatór adj. m., s. m., pl. salvatóri; f. sg. și pl. salvatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink