opțiuni
  • info
11 definiții pentru saltanat

Explicative DEX

SALTANAT, saltanaturi, s. n. (Înv.) Alai (domnesc), suită, cortegiu. ♦ Pompă, strălucire. – Din tc. saltanat.

SALTANAT, saltanaturi, s. n. (Înv.) Alai (domnesc), suită, cortegiu. ♦ Pompă, strălucire. – Din tc. saltanat.

saltanat sn [At: VĂCĂRESCUL, ap. ȘIO II1, 311 / Pl: ~uri, ~e / E: tc saltanat] (Înv) Pompă2 (1).

SALTANAT, saltanaturi, s. n. (Învechit) Alai (domnesc), cortegiu, suită. A doua zi plecă cotoiul cu noaptea în cap, și, după ce se făcu bine ziuă, plecă și nunta cu tot saltanatul său. POPESCU, B. III 110. Unde vezi veselii mai multe, saltanaturi... acolo e ticăloșia cea mai mare. GORJAN, H. IV 9. ♦ Pompă, strălucire. Asta este casă de boier de protipendadă, la saltanat domnesc. FILIMON, C. 252.

saltanat n. (în basmele muntene); 1. suită domnească: porni cu tot saltanatul de slugi POP.; 2. pompă: nunta se petrece cu mult saltanat și mare paradă POP. [Turc. SALTANAT, mândrețe].

saltanát n., pl. e și urĭ (turc. [d. ar.] saltanat, suveranitate, pompă, măreție). Vechĭ. Rar azĭ. Pompă, cortegiŭ, suită.

Ortografice DOOM

saltanat (alai) (înv.) s. n., pl. saltanaturi

saltanat (înv.) s. n., pl. saltanaturi

saltanat s. n., pl. saltanaturi

Etimologice

saltanat (-te), s. n. – Pompă, fast. – Mr. săltănată, megl. săltănat. Tc. (arab.) saltanat (Șeineanu, II, 311). Sec. XIX, înv.

Sinonime

SALTANAT s. v. alai, cortegiu, fast, lux, măreție, pompă, somptuozitate, splendoare, strălucire, suită.

saltanat s. v. ALAI. CORTEGIU. FAST. LUX. MĂREȚIE. POMPĂ. SOMPTUOZITATE. SPLENDOARE. STRĂLUCIRE. SUITĂ.

Intrare: saltanat
saltanat1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saltanat
  • saltanatul
  • saltanatu‑
plural
  • saltanaturi
  • saltanaturile
genitiv-dativ singular
  • saltanat
  • saltanatului
plural
  • saltanaturi
  • saltanaturilor
vocativ singular —
plural —
saltanat2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saltanat
  • saltanatul
  • saltanatu‑
plural
  • saltanate
  • saltanatele
genitiv-dativ singular
  • saltanat
  • saltanatului
plural
  • saltanate
  • saltanatelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

saltanat, saltanaturisubstantiv neutru

  • 1. învechit Alai (domnesc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alai cortegiu suită
    • format_quote A doua zi plecă cotoiul cu noaptea în cap, și, după ce se făcu bine ziuă, plecă și nunta cu tot sultanatul său. POPESCU, B. III 110. DLRLC
    • format_quote Unde vezi veselii mai multe, saltanaturi... acolo e ticăloșia cea mai mare. GORJAN, H. IV 9. DLRLC
    • 1.1. Pompă, strălucire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: pompă strălucire
      • format_quote Asta este casă de boier de protipendadă, la saltanat domnesc. FILIMON, C. 252. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.