saltamarcă sf [At: SCRIBAN, D. / V: sant~ / Pl: ~rce / E: tc saltamarka] (Îrg) Un fel de haină (îmblănită) purtată de bărbați.

saltamárcă și santamárcă f., pl. e (turc. saltamarka, d. it. saltambarca, azĭ saltambarco, adică „saltă saŭ sare în barcă”; sp. saltambarca, fr. saute-en-barque; bg. saltamarka). Vechĭ. Un fel de bondă (blănită saŭ nu), un fel de dolman pe care-l purtaŭ la început marinariĭ, apoĭ și alțiĭ (Tala luĭ Cuza, pe la 1850-60, la Galațĭ, purta saltamarcă. Țăraniĭ Bulgarĭ o poartă și astăzĭ).

santamarcă sf vz saltamarcă

santamárcă V. saltamarcă.

saltamarcă, saltamarce, s.f. (înv. și reg.) un fel de haină îmblănită purtată de bărbați.