căutare avansată
11 definiții pentru „salpetru”   declinări

SALPÉTRU s. n. Azotat natural de sodiu (salpetru de Chile) sau de potasiu (salpetru de India), folosiți ca îngrășăminte minerale, la fabricarea acidului azotic etc. – Din fr. salpétre.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

SALPÉTRU s. n. Azotat natural de sodiu (salpetru de Chile) sau de potasiu (salpetru de India), folosiți ca îngrășăminte minerale, la fabricarea acidului azotic etc. – Din fr. salpétre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

salpétru (-pe-tru) s. n., art. salpétrul
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SALPÉTRU s. (CHIM.) 1. (pop.) silitră. 2. salpetru de Chile v. azotat de sodiu; salpetru de India v. azotat de potasiu; salpetru de Leuna v. azotat de amoniu; salpetru de Norvegia v. azotat de calciu.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALPÉTRU n. Sare a acidului azotic folosită, mai ales, ca îngrășământ agricol. ◊ ~ de Chile azotat natural de sodiu, întrebuințat ca îngrășământ mineral. /< germ. Salpeter, fr. salpêtre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALPÉTRU s.n. Azotat de sodiu, de potasiu, de calciu și de amoniu; silitră. ♦ Salpetru de India = azotat de potasiu; salpetru de Chile = azotat de sodiu. [< fr. salpêtre, cf. lat. sal – sare, petra – piatră].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SALPÉTRU s. n. azotat natural de sodiu sau de potasiu și sintetic, de calciu sau de amoniu. (< fr. salpêtre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

salpétru s. n. (sil. -tru), art. salpétrul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

salpetru n. numele științific al silitrei.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

* salpétru n. (fr. salpêtre. V. salitră). Barb. Salitră.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

SALPÉTRU (‹ fr.; {s} lat. sal „sare” + petra „piatră”) s. n. Azotat natural de sodiu (s. de Chile) sau potasiu (s. de India); primul cristalizează în sistemul romboedric, al doilea în sistemul rombic; frecvent apare în agregate grăunțoase compacte. Este incolor sau ușor colorat de impurități, ușor solubil și cu gust sărat. Se utilizează la prepararea acidului azotic, a unor explozivi, în metalurgie, în ins. sticlei, alim. etc. Este unul dintre principalele îngrășăminte naturale.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink