SALIVÁȚIE, salivații s. f. Faptul de a secreta salivă; salivat; funcția glandelor salivare; secreție (exagerată) de salivă. – Din fr. salivation, lat. salivatio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SALIVÁȚIE ~i f. 1) Proces de secreție a salivei. 2) Secreție exagerată de salivă. [G.-D. salivației; Sil. -ți-e] /<fr. salivation, lat. salivatio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SALIVÁȚIE s.f. Funcția glandelor salivare; secreție salivară abundentă. [Gen. -iei, var. salivațiune s.f. / < fr. salivation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SALIVÁȚIE s. f. secreție salivară. (< fr. salivation, lat. salivatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SALIVÁȚIE s. (FIZIOL.) salivare. (O ~ abundentă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

saliváție s. f. (sil. -ți-e), art. saliváția (sil. -ți-a), g.-d. art. saliváției, pl. saliváții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink