saleu sn [At: PETRESCU, O. P. II, 141 / Pl: ~ri / E: fr salé „sărat”] Preparat de patiserie sărat, de obicei în formă de bastonașe, obținut din aluat de făină, unt, brânză, chimen etc. copt în cuptor.

SALEU, saleuri, s. n. (Mai ales la pl.) Preparat alimentar în formă de bastonașe, făcut din făină, unt și brînză sărată și copt în cuptor. Îi amintea lui Puciu să comande tortul, pateurile și saleurile. C. PETRESCU, O. P. II 141.

SALEU s.n. Preparat alimentar din aluat sărat, modelat în formă de bastonașe. [< fr. salée].

SALEU s. n. preparat alimentar din aluat sărat, modelat în formă de bastonașe. (< fr. salé)

SALEU ~ri n. Produs de patiserie în formă de bastonașe, preparate dintr-un aluat sărat. /<fr. salé

CHALET s.n. (Franțuzism) Vilă în stil elvețian. [Scris și șalet. / < fr. chalet].

ȘALET s.n. v. chalet.

CHALET [ȘA-] s. n. vilă în stil elvețian. (< fr. chalet)

șaleu s. n. (franțuzism) Vilă la munte (în stil elvețian) ◊ „În imaginația noastră, portretul lui Chaplin nu se decupează pe un «șaleu» ci într-o cabană, la o masă de scândură negeluită, unde Charlot își devorează șireturile de la ghete [...]” Sc. 27 XII 77 p. 3 [scris și chalet] (din fr. chalet; DN3)

saleu s. n., art. saleul; pl. saleuri

saleu s. n., art. saleul; pl. saleuri

saleu s. n., art. saleul; pl. saleuri

saleu, saleuri s. n. (adol.) penis.

SALEU s. sărățea, sărățică. (A mâncat niște ~uri.)