SÁLĂ, săli, s. f. 1. Încăpere spațioasă destinată spectacolelor, întâlnirilor sportive, întrunirilor, expozițiilor etc. ♦ Totalitatea persoanelor reunite într-o sală (1). 2. Coridor. 3. Vestibul, antreu, anticameră. – Din fr. salle.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SÁLĂ săli f. 1) Încăpere spațioasă, special amenajată, destinată diferitelor activități. ~ de spectacole. ~ sportivă. 2) Publicul adunat într-o astfel de încăpere.[G.-D. sălii] /<ngr. sal[l]a, fr. salle, germ. saal, it. salla
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SÁLĂ s.f. 1. Încăpere mare destinată spectacolelor, unor manifestări sportive etc. ♦ Totalitatea persoanelor adunate într-o sală (1). 2. Încăpere mare într-un apartament; antreu, vestibul. 3. Coridor. [< fr. salle, cf. germ. Saal].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SÁLĂ s. f. 1. încăpere mare destinată spectacolelor, unor manifestări sportive etc. ◊ totalitatea persoanelor adunate într-o sală (1). 2. încăpere mare într-un apartament; antreu, vestibul. 3. coridor. (< fr. salle, it. salla)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SÁLĂ s. 1. sală de mese v. sufragerie; sală de mâncare v. sufragerie; (înv.) sală de ospețe v. sufragerie. 2. antreu, hol, vestibul. (Două camere cu ~.) 3. anticameră. (Așteaptă în ~!) 4. clasă. (Profesorul a ieșit din ~.) 5. public. (~ a izbucnit în aplauze.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SÁLĂ s. v. cameră, încăpere, odaie, slănină.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SALĂ DE OSPÉȚE s. v. sală de mese, sală de mâncare, sufragerie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sálă (sắli), s. f. – Încăpere mare. – Var. Mold. șală. Mr. sală. Fr. salle, mr. din it., cf. ngr. σάλα. Fonetismul var. mod. este curios și se explică probabil prin analogie cu multe cuvinte orientale, care au pe ș în tc. și s în ngr. cf. șal, ngr. σάλι, șah, ngr. σάχης etc. -Der. salon, s. n., din fr. salon, mr. salone, din it. salone, cf. ngr. σαλόνι.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sálă s. f., g.-d. art. sălii; pl. săli
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SALA, Marius (n. 1932, Vașcău, jud. Bihor), lingvist român. Acad. (2001). Director al Institutului de Lingvistică din București (din 1994). Studii de lingvistică generală și romanică, hispanistică, istoria limbii române („Contribuții la fonetica istorică a limbii române”, „Phonétique et phonologie du iudéo-espagnol de Bucarest”, „El léxico infigena del español americano” în colab., „Le judéo-espagnol”, „Limbile lumii. Mică enciclopedie”, „Enciclopedia limbilor romanice” în colab., „Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice”, în colab., „Introducere în etimologia limbii române”, „De la latină la română”, „Limba română, limbă romanică”). Redactor responsabil la „Dicționarul limbii române”, serie nouă și la „Micul dicționar academic”. Scrieri de popularizare. Membru al mai multor comitete internaționale academii din străinătate.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SALA v. Rabat (Maroc).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sálă-studió s.f. Sală de teatru, de obicei de proporții mici, care servește drept atelier de experiență al anumitor piese, experimente regizorale etc. ◊ „Noua sală-studio cu 200 locuri a Institutului de teatru din Tg. Mureș.” Sc. 21 XI 62 p. 2; v. și Cont. 16 IX 66 p. 4 (din sală + studio)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SALĂ încăpere special amenajată și utilată în vederea desfășurării unor activități care asigură securitatea zborului. Sala de pliaj, este dotată cu mese de lemn lăcuite și ustensilele necesare plierii parașutelor, precumși cu rafturi pentru stocarea acestora. Sin. sala parașutelor.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
acustica sălilor, calitatea audiției sunetelor* într-o încăpere (săli de concert* sau de spectacole, studio de radio* sau de televiziune), în raport cu utilizarea acesteia. Preocupările pentru o mai bună audiție în edificiile publice datează din antic. Vitruvius Pollio (sec. 1 î. Hr.), în De Architectura, dă reguli în acest scop și arată cum poate fi îmbunătățită a. de teatru, utilizând vase mari de bronz sau de teracotă și creând spații rezonatoare. Nivelul atins de arhitec. antic., în acest domeniu poate fi ilustrat prin calitățile sonore extraordinare ale vestitului teatru în aer liber din Epidaur (Grecia), cu 17.000 de locuri, unul dintre cele mai bine conservate din antic. Aprinderea unui chibrit pe scenă sau pașii omului se aud până la ultimul loc de sus. Pierdute în mare parte în lungul milen. 1 al ev. med., unele din cunoștințele de a. s-au mai transmis din generație în generație de constructori, găsind aplicații în cazuri izolate (Ex.: în unele biserici de mănăstiri din Moldova de N se întâlnesc nișe și alte sisteme constructive de întărire a sunetelor). Faza empirică în acest domeniu s-a încheiat abia în sec. 20, când preocupările pentru a. au căpătat baze științifice, folosindu-se progresele realizate în ramura propagării sunetului (reflexie, absorbție etc.) și a electroacusticii. În general, din punctul de vedere al acusticii*, o sală mare închisă trebuie să îndeplinească două condiții principale: stereofonia (1) și ambiofonia (posibilitatea de a modifica în două feluri calitățile sonore ale sălii și anume, pentru claritatea vorbirii printr-o durată de reverberație* mai mică, iar pentru buna audiție a muzicii printr-o durată de reverberație mai mare, maximă în cazul muzicii coral.-simf.). Sala Palatului din București (1960, c. 3.100 de locuri) concentrează cele mai înaintate aplicații ale acusticii tehnice și ale alectroacusticii. Prin dispozitive și procedee mecanice și electronice, durata naturală mică de reverberație a sălii (1,8 s) poate fi mărită sau micșorată (reverberație artificială), după natura utilizării ei (conferințe, teatru, operă, formații instr. mici, muzică simf. sau vocal-simf. etc.).
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sală de concert, sală special construită pentru desfășurarea de manifestări muzicale. S. ideală dispune de o acustică perfectă (dacă se poate, pentru fiecare loc la fel). Calculele constructorilor țin seama mai ales de centrele de interferență* a undelor* sonore și de captarea lor. Studiul atent al propagării, reflectării și absorbției undelor sonore a dus la soluții optime de construcție. S-a dezvoltat în prezent o ramură specială a tehnicii: acustica sălilor*. Fenomenele de reflexie și de absorbție a sunetelor au un rol foarte important la calcularea s., unde trebuie să se țină sema de posibilitățile reflexiilor multiple ale undelor sonore pe pereți, pe tavan, în loji etc. De asemenea, se ia în considerație și timpul de reverberație* care, pentru s., trebuie să fie o mărime de ordinul a 1 secundă. Unele s. moderne, de dimensiuni ce depășesc posibilitățile de audiție obișnuite, necesită un sistem perfecționat de amplificare și de redare a sunetului prin difuzoare*.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sálă, săli s. f. Încăpere spațioasă având diverse destinații. ◊ Sală capitulară = sală de adunare în m-rile catolice, rezervată inițial numai membrilor capitulului (consiliul de conducere), iar mai târziu și pentru festivități fără caracter religios propriu-zis. – Din fr. salle, germ. Saal.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sala pașilor pierduți expr. (livr.) tribunal, judecătorie.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink