3 intrări
56 de definiții
din care- explicative (22)
- morfologice (13)
- relaționale (11)
- etimologice (2)
- enciclopedice (2)
- argou (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SADEA adj. invar. 1. Care nu este amestecat cu altceva, de un singur fel; pur, curat. ♦ (Despre țesături, păr etc.) Care are o singură culoare; uniform colorat; fără desen. ♦ (Adverbial) Cu totul, complet, pe de-a-ntregul. 2. Autentic, veritabil, adevărat. – Din tc. sade.
SADEA adj. invar. 1. Care nu este amestecat cu altceva, de un singur fel; pur, curat. ♦ (Despre țesături, păr etc.) Care are o singură culoare; uniform colorat; fără desen. ♦ (Adverbial) Cu totul, complet, pe de-a-ntregul. 2. Autentic, veritabil, adevărat. – Din tc. sade.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sadea [At: FĂTU, D. 107/17 / E: tc sade] 1 ain (Înv) Care este fără ornamente, fără adaosuri Si: simplu (16). 2 av În mod familiar Si: simplu (21), de-a dreptul, direct. 3 ain (Îvp) Care este neamestecat cu nimic altceva, de un singur fel. Si: pur2. 4 ain (D. țesături, lână, păr etc.) Care are o singură culoare. 5 ain (D. țesături, lână, păr etc.) Care este uniform colorat. 6 ain (D. țesături, lână, păr etc.) Care este fără desen. 7 ain Care este cu totul, pe de-a-ntregul Si: complet (1). 8 ain (Pfm) Veritabil. 9 av În mod precis (1). corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SADEA adj. invar. 1. De un singur fel, neamestecat cu altceva; pur, curat, simplu, fără adaosuri sau podoabe. La nuntă îi gătită cu cămașa cea cu altiță aleasă, sadea sau bătută cu fluturi. SEVASTOS, N. 235. Laptele acru de oi cel mai bun e cînd se face sadea din lapte de oi. ȘEZ. VII 76. (Cu pronunțare regională) Toate drumurile sînt împodobite... de cruci, altile sade, altile cu domnu Iisus Hristos. KOGĂLNICEANU, S. 5. ♦ Simplu, fără titluri, fără forme de politețe. Taci, nu mă cuconi... zi-mi Stan sadea. ALECSANDRI, T. 614. Toată lighioana, măcar și cea mai proastă, Cîine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră. ALEXANDRESCU, P. 66. ♦ (Adverbial) De-a dreptul, curat; precis, exact. După fața lînii, oile sînt albe sadea, brumării... negre sadea. DAME, T. 67. Ne este mult mai ușor de a scri și vorbi franțuzo-romînește... decît sadea romînește. RUSSO, S. 93. (Rar la comparativ) Alte încercări de publicații literare făcute în așa-zisul centru intelectual al Romîniei (sau mai sadea în București) au trăit două zile și au murit a treia zi. ALECSANDRI, S. 83. 2. (Despre persoane, uneori ironic) Veritabil, autentic, adevărat. Știți, boier sadea, nu d-ăștia de-au umplut țara și tîrgurile. REBREANU, R. I 15. Din supuși îi făcea răzăși, din răzăși, boieri sadea. DELAVRANCEA, A. 103. ♦ (Despre abstracte) Cu totul, complet, în întregime, pe deplin. Omenie fără hărnicie se mai poate, dar hărnicie fără omenie e sadea neomenie. DELAVRANCEA, S. 252. ♦ La fel cu altcineva, exact, întocmai ca altul. Să fiu Mogîrdici sadea. DELAVRANCEA, O. II 254.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SADEA adj. invar. 1) (despre substanțe, materiale etc.) Care are o compoziție omogenă; de un singur fel; curat; pur. 2) (despre persoane) Care ține de o pătură socială sau profesională de netăgăduit. /<turc. sade
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sadeà a. simplu, fără podoabă (vorbind de haine sau de stofe ori de fața lânei la oi): rochie de percal sadea; oi albe, negre sadea; cafea sadea, neamestecată cu zahăr. ║ adv. pur și simplu: câine sadea ’mi zice, iar nu Dumniavoastră GR. AL. [Turc. SADÈ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sadeá și sadé adj. fix, ca și gata (turc. sadé). Curat, simplu, pur, neamestecat: ceaĭ sadea (fără rom orĭ fără lapte ș.a.). V. prisne.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SĂDI, sădesc, vb. IV. Tranz. A introduce în pământ răsaduri, puieți etc. pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta; a planta ♦ A semăna. – Din sl. saditi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SĂDI, sădesc, vb. IV. Tranz. A introduce în pământ răsaduri, puieți etc. pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta; a planta ♦ A semăna. – Din sl. saditi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘEDEA, șed, vb. II. Intranz. 1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos. ◊ Expr. A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit. 2. A lua loc, a se așeza. ♦ A se opri din mers așezându-se; a poposi. (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. Șezi locului! 3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată. ◊ Expr. A ședea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc.) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc). 5. A avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia. 6. (În expr.) A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. 7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic, a nu avea nicio ocupație. Șade toată ziua. – Lat. sedere.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
sădi [At: CORESI, EV. 296 / Pzi: ~desc / E: slv садити] 1 vt (C. i. răsaduri, puieți etc.) A înfige cu rădăcinile în pământ, la locul definitiv, pentru a se dezvolta Si: a răsădi. 2 vt (C. i. terenuri) A acoperi cu răsaduri, puieți etc. Si: a planta. 3 vt (Rar; pan) A educa (2). 4 vt (Rar, c. i. semințe, plante etc.) A semăna (1). 5-6 vtrp (Îvr) A popula. 7 vt (Înv; c. i. popoare) A statornici (1). 8-9 vtr (Înv) A (se) localiza. 10-11 vtr (Îrg) A (se) întemeia.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ședea vi [At: PSALT. HUR. 5878 / Pzi: șed, (Mun; Olt) șez, (Trs) șeg, 3 șade, (Mol; Trs) șede; Cj 3 să șadă, (Mun; Olt) să șază / E: ml ședere] 1 (Adesea întărit prin „jos” și, pfm, „în șezut”, „în fund”, „în popou”, „în cur”) A fi așezat, sprijinindu-se pe partea inferioară a bazinului. 2 (Pfm; îe) A ~ (grecește) în inima (cuiva) sau a ~ călare în inima (cuiva) A ști tot ceea ce gândește cineva. 3 (Pfm; îe) A ~ cu curul în cenușă A fi leneș. 4 (Pfm; îe) A ~ (cu curul) în două luntri A evita o opțiune fermă (pentru a nu pierde un profit). 5 (Pfm; îae) A da dovadă de duplicitate. 6 (Pfm; îe) A ~ pe capul (cuiva) A plictisi (pe cineva) cu insistența. 7 (Pfm; îae; șîe a ~ pe urechile (sau pe spinarea) (cuiva)) A fi întreținut. 8 (Pfm; îe) A ~ (ca) pe ghimpi (sau pe spini, pe foc, pe ace, pe sponci) A fi îngrijorat. 9 (Pfm; îae) A fi nerăbdător să plece. 10 (Pfm; îe) A ~ (ca dracu) pe comoară A fi bogat și zgârcit. 11 (Pfm; îe) A ~ pe bani A fi bogat. 12 (Pfm; îe) A ~ pe saltea A trăi fară griji, fiind bogat. 13 (Pfm; îe) A ~ strâmb și a judeca (sau a vorbi) drept A discuta cu franchețe. 14 (Pfm; îae) A recunoaște adevărul. 15 (înv; îe) A ~ asupra (cuiva) A incomoda (pe cineva) cu prezența, cu pretenții exagerate. 16 (Fig. îlv) A ~ călare A călări1 (4). 17 (D. animale sau păsări) A fi în poziție de repaus. 18 (Pop; îlv) A ~ pe ouă A cloci (1). 19 (Adesea întărit prin „jos”) A lua loc. 20 (înv; îe) A ~în (sau la) scaun A se urca pe tron. 21 (înv; cu determinări nume de animale sau echivalente ale acestora, introduse prin pp „pre” sau, rar, „spre”) A încăleca. 22 (Bis; cu determinări care indică locul) A se plasa într-un anumit loc. 23 (Adesea întărit prin „pe loc”, „locului” etc.) A se opri din mers (așezându-se). 24 (Pex) A poposi. 25 (Reg) A se odihni. 26 (De obicei la imperativ sau îcn; adesea întărit prin „la un loc”, „locului”, „binișor” etc.) A avea astâmpăr. 27 (Urmat de determinări care indică locul, poziția, situația) A rămâne câtva timp într-un anumit loc, poziție, situație. 28 (Pop; îe) A ~ cloșcă (sau moartă, abanos, îvp, molcom, smirna) A sta nemișcat. 29 (Olt; îe) A ~ cu capul pe tipsie A se căi de o faptă reprobabilă. 30 (Olt; îae) A avea o atitudine smerită. 31 (Pop; îe) A ~ cu dinții la stele (sau la soare) A nu avea mânca. 32 (Pop; îe) A ~ în pat (sau în casă) A zăcea. 33 (Reg;cereale; îe) A ~ în picioare (sau drept) A avea paiul vertical. 34 (înv; îlv) A ~ împotrivă A se opune. 35 (Pop; de obicei determinat prin „bine”, „rău” etc.; cu un complement indirect introdus prin pp „cu”) A fi în anumite relații (cu cineva). 36 (Pop; cu un complement de relație introdus prin pp „cu”) A se afla într-o anumită situație în ceea ce privește... 37 (Pop; ccd; de obicei cu determinări modale ca „bine”, „rău”, „frumos” etc.) A i se potrivi (ceva). 38 (Ban; îe) A-i ~ cu greu A fi într-o situație neplăcută. 39 (Pop; îcn; cu determinări modale_ca „frumos”, „bine” etc.) A se cuveni (3). 40 (Pop; îe) ~ rușine Este rușinos să... 41 (Reg; îe) A ~ Ia bedreag A sta la vorbă cu cineva în văzul tuturor. 42 (Pfm; îe) A-i ~ (cuiva ceva) la inimă A fi preocupat de ceva. 43 (Pop; îe) A ~ la (sau în, înv, cu) cinste A avea toată considerația. 44 (Pfm; îe) A ~ la răcoare (sau, arg, la zdup) A fi întemnițat. 45 (Pop; îe) A ~ între două hotare (sau între două scaune) A fi nehotărât. 46 (Pop; îlv) A ~ de față A fi prezent. 47 (D. obiecte) A se afla (depus sau depozitat) într-un anumit loc. 48 (D. vehicule) A staționa. 49 A avea locuința, domiciliul undeva Si: a domicilia, a locui. 50 (Pop; îe) A -laolaltă A trăi în concubinaj. 51 (Cu determinări care indică o circumstanță modală) A petrece un timp oarecare într-o anumită situație, dispoziție sufletească, stare de spirit. 52 (Pfm; îe) A – ca o mireasă A nu lucra nimic. 53 (Pfm; îae; șîe a ~ ca o fată mare) A fi timid. 54 (Pop; îe) A ~ parcă i-a murit mireasa (sau parcă i-a murit vrabia din streașină, parcă nu-i place mirele, parcă i-a căzut iapa din ham) ori a ~ ca găina în lemne A fi supărat. 55 (Pop; îae) A fi tăcut. 56 (Pop; îe) A ~ ca câinele nimănui A fi lipsit de sprijin (moral sau material). 57 (Mol; Buc; îe) A ~ ca dracu-n spini (sau pe mărăcini, în cânepă) A fi într-o situație neplăcută. 58 (Pop; îe) A ~ ca cioara-n par A fi foarte grăbit. 59 (Reg; îe) A ~ lipcă A sta lipit de cineva sau de ceva. 60 (Reg; îe) A ~ în nădejdea (cuiva) A conta pe (cineva). 61 (Pfm; îlv) A ~ (dus) pe (sau Ia) gânduri A se gândi (3). 62 (Pop; îe) A – după (cineva) A aștepta pe cineva. 63 (Pop; d. femei) A rămâne nemăritată. 64 (De obicei cu determinări finale) A-și consacra timpul unei anumite ocupații. 65 (Pop; îlv) A – de (sau la) vorbă (sau, reg, la taifas, înv, la voroavă) A vorbi. 66 (îlv) A ~ la conversație A conversa (2). 67 (Pop; îlv) A ~ la sfat A se sfătui. 68 (Pop; îlv) A ~ la rugăciune A se ruga. 69 (Pop; îlv) A ~ în priveghi A priveghea (mortul). 70 (Înv; îlv) A ~ la judecată (sau la giudeț, la divan sau a ~ spre giudecare) A judeca. 71 (Pop; cu valoare aspectuală) A fî pe punctul de a... 72 (Înv; cu determinări care indică funcția, rangul etc.) A avea calitatea, funcția de... 73 (Cu determinări nume de persoane sau echivalente ale acestora, introduse prin pp „cu”) A se afla împreună (cu cineva). 74 (Cu determinări introduse prin pp „la”, „în”) A participa la... 75 (Adesea întărit prin „degeaba”) A nu avea nici o ocupație. 76 (Pop) A consta în... 77 (Pop) A se reduce la... 78 (Îe) A ~ turcește (sau armenește, grecește) A sta jos cu picioarele încrucișate sub corp, ca orientalii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘEDEA, șed, vb. II. Intranz. 1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos. ◊ Expr. A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit. 2. A lua loc, a se așeza. ♦ A se opri din mers așezându-se; a poposi. ♦ (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. Șezi locului! 3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată. ◊ Expr. A ședea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc.) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul. 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc. 5. A avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia. 6. (În expr.) A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. 7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic, a nu avea nici o ocupație. Șade toată ziua. – Lat. sedere.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂDI, sădesc, vb. IV. Tranz. (Complementul indică planta sau locul) A planta. Așa să facem... dacă această grădină va fi sădită de mîini omenești. ISPIRESCU, L. 224. Am dorit... să sădesc dumbrăvi de dafini cu întunecoase cărări, cu lacuri albastre și limpezi ca lacrima. EMINESCU, N. 59. Cine sădește vie, din rodul ei mănîncă. (Absol.) Dorul badei unde șede?... Colo-n grădiniță verde, Mereu cîntă și sădește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. ◊ (Poetic) În fiii voștri... Sădiți sublima floare a iubirii. NECULUȚĂ, Ț. D. 27. Văd cerul lan albastru, sădit cu grîu de stele. EMINESCU, O. IV 64. ◊ Fig. Alte legi sădește în sufletu-omenesc. MACEDONSKI, O. I 109. Au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. ALECSANDRI, P. II 83. A sădit în inima femeii acea dragoste de familie. NEGRUZZI, S.I 289. (Refl. pas.) Acea rîvnă se sădi așa de adînc în inima ei, încît toată ziua numai de ea îi era vorba. POPESCU, B. I 118.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘĂDEA vb. II v. ședea.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘEDEA, șed, vb. II. Intranz. (Adesea în concurență cu sta) 1. A se afla așezat pe ceva, a sta jos. Am pățit și noi ca un cerșitori care ședea pe comoară și cerea milostenie. CREANGĂ, P. 134. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei. EMINESCU, O. 175. Ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească. RUSSO, O. 48. Seara la noi veneai Și pe laviță ședeai. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265. 2. A lua loc, a se așeza. Apoi am legat ogarul și am șezut amîndoi lîngă foc, povestind. ISPIRESCU, L. 299. Cu mîna-întinsă magul îi face semn să șadă. EMINESCU, O. I 94. Vorbind astfel, șezu pe marginea patului, lîngă căpătîiul meu. BOLINTINEANU, O. 333. ◊ (Întărit prin «jos») Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus, spunîndu-le celor din urmă să șadă jos. CAMIL PETRESCU, O. II 7. ◊ (La imperativ, în formule de invitație) Ia șezi ici și spune-mi. DUMITRIU, N. 129. Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32. Șezi, drăguță, să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271. ♦ A se opri din mers așezîndu-se; a poposi. Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118. 3. A sta sau a rămîne într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a se afla undeva, a nu se mișca din locul sau din poziția ocupară. Directorul de bancă ședea cil ochii în farfurie și asculta jenat. REBREANU, R. I 38. Ea mergea căpșuni s-adune, Fragi s-adune – Eu ședeam pe prag la noi. COȘBUC, P. I 117. Tu șezi la grajd nedezlipit și să îngrijești de calul meu. CREANGĂ, P. 208. Să șezi cu oamenii la sfat. ȘEZ. I 12. ◊ (Întărit prin «locului») Nu te duce; mai bine șezi aici locului. RETEGANUL, P. II 41. ◊ Expr. A ședea la masă = a lua masa; a mînca. Zise tatălui său într-o zi cînd ședeau la masă. ISPIRESCU, L. 14. După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suit în pod. CREANGĂ, P. 289. A ședea grecește, a ședea cloșcă, a ședea pe ghimpi, a ședea binișor, a ședea lipcă v. c. A-i ședea cuiva (ceva) la inimă, se spune cînd cineva este preocupat de un gînd, urmărit de o idee care nu-i dă pace. Examenul îi ședea însă la inimă și nu-l putea da, fiindcă n-avea bani. CĂLINESCU, E. 80. A ședea pe capul cuiva = a sta mereu lîngă cineva, a-i cădea (cuiva) belea; a plictisi pe cineva cu prea multe stăruințe. A ședea strîmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a recunoaște adevărul. Și-n adevăr, să ședem strîmb și să judicăm drept: oară ce desfătare vînătorească mai deplină... poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? ODOBESCU, S. III 15. Șezi strîmb și grăiește drept. NEGRUZZI, S. I 247. A ședea sau a-i ședea cuiva bine (sau rău, frumos etc.) = a fi (sau a nu fi) corespunzător, potrivit, conform cu..; a fi (sau a nu fi) așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. Brîu-i pus! Acum, din ladă Mai ieu șorțul! O, să-mi șadă Fată cum îmi stă nevastă... COȘBUC, P. I 105. Ce nu te gîndești cînd vorbești?... Nu șade frumos! CARAGIALE, S. N. 265. Și din cînd în cînd vărsate, mîndru lacrimile-ți șed. EMINESCU, O. I 83. Ce frumos îi șade creasta ca un roșu comanac. id. O. IV 224. 4. A trăi cîtva timp undeva, a petrece un timp într-un loc; a zăbovi. Și, după ce șezu acolo cîteva zile... plecă luîndu-și calul cu sine. ISPIRESCU, L. 148. Nu ședea-n Moldova mult. ALECSANDRI, P. P. 330. A aștepta. Mărită-te, mîndră mea, După mine nu ședea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261. ♦ (Rar, despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc. Alecu nu are cu ce să-mi scoată niște argintării care șed de la mai la argintar. KOGĂLNICEANU, S. 224. 5. A-și avea locuința sau domiciliul fixat undeva, a locui. De unde să-l chem, cînd nici nu știu unde șade. PETRESCU, C. V. 228. Ședea pe vale-n sus... Ion al Anei. COȘBUC, P. I 228. Palatul în care ședeau moșnegii și cu nora. s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei. CREANGĂ, P. 89. 6. A se afla într-o anumită situație în raport cu ceva sau (neobișnuit) cu cineva. Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci ședeau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, la TDRG. – Prez. ind. și: (regional) șez (ALECSANDRI, T. I 115), pers. 3 și: (regional) șede (CREANGĂ, A. 106; NEGRUZZI, S. I 63, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 401). – Variantă: (regional) șădea (ALECSANDRI, T. I 83, KOGĂLNICEANU, S. 10) vb. II.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘĂDEA vb. II. v. ședea.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A SĂDI ~esc tranz. (butași, puieți, răsad etc.) A pune în pământ îngropând rădăcina; a planta. /<sl. saditi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A ȘEDEA șed intranz. 1) (despre ființe) A fi așezat (pe ceva); a sta jos. A ședea pe o bancă. ◊ Șezi locului, șezi binișor (sau cuminte)! astâmpără-te! fii cuminte! A ședea la masă a lua masa. 2) A se afla într-o anumită poziție sau stare. ◊ A ședea la (sau de) vorbă a vorbi. A ședea pe capul cuiva a deranja cu insistențele, cu durata vizitei etc. A-i ședea cuiva (ceva) la inimă a fi obsedat de ceva. 3) (despre obiecte de îmbrăcăminte) A prinde bine (pe cineva). 4) A avea un domiciliu stabil. 5) A nu se ocupa cu nimic. ◊ A ședea cu mâinile în sân a nu face nimic. /<lat. sedere
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sădì v. 1. a planta: după cum a fost sădit, astfel a și răsărit PANN; 2. fig. a semăna: a sădi în inimile copiilor sentimente nobile. [Slav. SADITI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ședeà v. 1. a fi jos, a se pune jos: ședeți la masă; 2. a rămânea locului, a se astâmpăra: șezi bine; 3. a avea locuința: șade departe; 4. a rămânea sau petrece undeva: a șezut mult la țară, la Paris; 5. a fi leneș: șade și nu face nimic; 6. a se potrivi: pălăria îi șade bine; 7. fig. a se cuveni: șade rău să-l gonești. [Lat. SEDERE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sădésc v. tr. (vsl. sîrb. saditi, rus. saditĭ. V. sad, po- și pra-sad, do-, nă-, pre- și ră-sădesc). Plantez, pun copacĭ tinerĭ ca să crească: a sădi merĭ. Fig. A sădi virtute în inimile tinerilor. – Și îns-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șed, șezút, a ședeá v. intr. (lat. sĕdére, a ședea, scr. sad, vgr. *῾edĭomai, ῾ezomai, got. sitan [germ. sitzen], vsl. sĭedĭeti; it. sedére, pv. sezer, fr. seoir, sp. pg. șer. – Șed, șezĭ, șede [est], și șez, șezĭ, șade [vest]; să șadă [est] și să șează [vest]. V. șa, așez, sedentar, po-sed). Am pozițiunea omuluĭ care se odihnește pe oasele basinuluĭ: a ședea pe scaun, pe pat, pe o peatră. Locuĭesc: a ședea pe strada cutare. Rămîn, petrec, trăĭesc: a ședea (maĭ des: a sta) mulțĭ anĭ în străinătate. Nu lucrez (de lene saŭ din lipsă de lucru): șade și nu face nimica. A ședea (saŭ: a sta) la masă, 1. a avea pozițiune la masă pe scaun, 2. a mînca la masă. A ședea bine, a te astîmpăra, a sta liniștit: acest copil nu șade bine. A-țĭ ședea bine (saŭ: răŭ), 1. a ți se potrivi, a-țĭ veni bine (saŭ: răŭ): această haĭnă îțĭ șade bine, îțĭ șade bine cu această haĭnă, 2. a-țĭ fi convenabil, a-țĭ face onoare: nu-țĭ șade bine să vorbeștĭ contra hoților cînd tu singur aĭ furat. – Șed se confundă cu staŭ. Pentru a arăta pozițiunea omuluĭ care se sprijină pe tălpĭ, se zice a sta în picĭoare, ĭar p. a arăta pozițiunea celuĭ ce se odihnește pe oasele basinuluĭ se zice a sta (saŭ a ședea) jos. Poporu întrebuințează o expresiune trivială: a sta (saŭ a ședea) în cur, după cum zice a sta în genunchĭ, a sta în picĭoare. Literatu face bine dacă deosebește pe șed de staŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
șez, V. șed.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sadea adj. invar. (boieri ~)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sadea adj. invar.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sadea adj. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sădesc, 3 sg. sădește, imperf. 1 sădeam; conj. prez. 1 sg. să sădesc, 3 să sădească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ședea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șed, 2 sg. șezi, 3 sg. șade, perf. s. 1 sg. șezui, m.m.c.p. 1 pl. șezuserăm; conj. prez. 1 sg. să șed, 3 să șadă; imper. 2 sg. afirm. șezi; ger. șezând; part. șezut
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sădesc, imperf. 3 sg. sădea; conj. prez. 3 să sădească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ședea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șed, 3 sg. șade, 1 pl. ședem; conj. prez. 3 să șadă; ger. șezând; part. șezut
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sădi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sădesc, imperf. 3 sg. sădea; conj. prez. 3 sg. și pl. sădească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ședea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șed, 3 sg. șade, 1 pl. ședem; conj. prez. 3 sg. și pl. șadă, part. șezut
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șadă (v. ședea)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șade (v. ședea)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
ședea (ind. prez. 1 sg. șed, 3 sg. șade, conj. șadă)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
șed, șade 3, șadă 3 conj., ședeam 1 imp., șezui 1 aor.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SADEA adj. invar. v. adevărat, autentic, curat, natural, neamestecat, neaoș, neîmpodobit, neornat, pur, simplu, uni, unicolor, veritabil.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SADEA adv. v. absolut, complet, completamente, exact, integral, precis, total.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sadea adj. invar. v. ADEVĂRAT. AUTENTIC. CURAT. NATURAL. NEAMESTECAT. NEAOȘ. NEÎMPODOBIT. NEORNAT. PUR. SIMPLU. UNI. UNICOLOR. VERITABIL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sadea adv. v. ABSOLUT. COMPLET. COMPLETAMENTE. EXACT. INTEGRAL. PRECIS. TOTAL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂDI vb. v. planta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂDI vb. v. așeza, constitui, crea, ctitori, fixa, funda, instala, institui, înființa, întemeia, opri, organiza, stabili, statornici.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ȘEDEA vb. 1. a sta. (~ pe o bancă.) 2. v. așeza. 3. v. poposi. 4. v. locui. 5. v. veni. 6. v. sta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sădi vb. v. AȘEZA. CONSTITUI. CREA. CTITORI. FIXA. FUNDA. INSTALA. INSTITUI. ÎNFIINȚA. ÎNTEMEIA. OPRI. ORGANIZA. STABILI. STATORNICI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂDI vb. a planta, a pune, a răsădi, a transplanta, (rar) a semăna, (pop.) a presădi, (prin Munt.) a prosădi, (Transilv.) a răstăvi, (înv.) a împlînta, a plăntălui, a străplanta. (A ~ doi puieți.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘEDEA vb. 1. a sta. (~ pe o bancă.) 2. a se așeza, a sta, (pop.) a se pune. (~ jos!) 3. a se opri, a poposi, a sta, a trage, a zăbovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 4. a domicilia, a fi, a locui, a sta, (pop.) a hălădui, a sălășlui, (înv. și reg.) a băciui, (reg.) a sălăși, (înv.) a sălășui. (A ~ o vreme la Bacău.) 5. a-i cădea, a i se potrivi, a-i veni. (Haina îi ~ bine.) 6. a-i sta. (Cum îți ~ pălăria?)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ședea ≠ a lucra
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sadea adj. – Legitim, pur. – Var. înv. sade. Mr. sade „doar, numai”, megl. sa(l)di „numai”. Tc. (per.) sade (Șeineanu, II, 305; Meyer 371; Lokotsch 1749; Ronzevalle 99), cf. alb., bg., sb. sadé, ngr. σαντετιϰός (› sadeticos, adj., legitim).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ședea (-d, șezut), vb. – 1. A fi așezat, a ocupa un loc, a sta. – 2. A se așeza, a lua loc, a se pune. – 3. A se instala, a trăi, a locui. – 4. A sta, a rămîne, a se stabili pentru un timp. – 5. A sta liniștit, a se odihni, a se reface. – 6. A fi inactiv, a sta cu mîinile încrucișate. – 7. A conveni, a se potrivi. – 8. A se așeza bine sau rău, a se adapta. – Mr. șed, șidzui, șideare; megl. șǒd, șădzui, șăderi, istr. șed, șezut. Lat. sēdēre (Pușcariu 1576; REW 7780), cf. it. sedere, prov. sezer, fr. seoir, cat. seure, sp., port. seer. Deși este clar diferit de a sta, se confundă vulgar cu el, cf. stai jos (corect șezi), ostenită de lunga ședere în picioare (I. Teodoreanu). Se conjugă șed › (șez), șezi, șade (Mold. șede), să șadă (› să șază). Cf. așeza, șes. Der. cuședea, vb. (a conveni, a sta), cu cu- expresiv (Philippide, ZRPh., XXXI, 308; DAR); ședere, s. f. (oprire, rămînere, rezidență); ședință, s. f., din fr. séance adaptat la ședea; șezător, adj. (locuitor, rezident); șezătoare, s. f. (petrecere, serată, adunare); șezut, s. n. (rezidență, domiciliu; sediu; dos, fund), mr. șidzut. Der. neol. sedentar, adj., din fr. sédentaire; sediment, s. n.; sedimenta, vb., din fr. sédimenter; sediu, s. n., din it. sede, cf. asediu; sesiune, s. f., din lat. sessionem (sec. XIX).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Decet verecundum esse adolescentem (lat. „Modestia șade bine tînărului”) – versul 832 din comedia Asinaria de Plaut (act. V, sc. 1). Personajul Demetrius spune fiului său: „Un tînăr se cade să fie plin de cuviință”. Sfatul poetului antic adresat tinerilor și-a păstrat tinerețea în toate timpurile și pe toate meridianele. Dovadă că ideea a fost reluată, de-a lungul vremilor, de numeroși scriitori. Franz Grillparzer, în piesa Die Ahnfrau (Strămoașa, act. I), o formulează aproape la fel: „Den Jüngling ziert Bescheidenheit” (Modestia e podoaba tînărului). LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Post equitem sedet atra cura (lat. „În spatele călărețului șade grija neagră”) – Versul 40 din Oda întîi, cartea a III-a de Horațiu. Se adresează acelora care-și închipuie că pot fugi de griji, de frămîntări, de ceea ce-i apasă și-i urmărește, plecînd în altă parte, în loc de a înlătura cauza. Horațiu ilustrează cu o imagine plastică zădărnicia unei asemenea evadări, spunînd că degeaba încaleci pe cal ca să fugi; o dată cu tine în șa, în spatele tău, s-au urcat și aprigele griji de care vrei să scapi. Montaigne confirmă: „Ambiția, avariția, nehotărîrea, frica… nu ne părăsesc, dacă am părăsit cutare sau cutare ținut: post equitem sedet atra cura”. LIT.
- sursa: CECC (1968)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a sădi sămânța în tunel expr. (er.) a ejacula în vaginul partenerei de sex.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a ședea ca pe ace / ca pe coji de ouă / ca pe spini expr. a fi neliniștit / nerăbdător.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a ședea cloșcă expr. 1. a ședea cu genunchii adunați sub bărbie 2. (fig.) a lenevi, a sta degeaba
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
a ședea pe vine expr. a sta ghemuit.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a ședea strâmb și a judeca drept expr. a recunoaște adevărul, a discuta cu franchețe.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
șezi blând! expr. (reg.) stai cuminte!, liniștește-te!
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V508) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V507) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
sadeaadjectiv invariabil
- 1. Care nu este amestecat cu altceva, de un singur fel. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- La nuntă îi gătită cu cămașa cea cu altiță aleasă, sadea sau bătută cu fluturi. SEVASTOS, N. 235. DLRLC
- Laptele acru de oi cel mai bun e cînd se face sadea din lapte de oi. ȘEZ. VII 76. DLRLC
- Toate drumurile sînt împodobite... de cruci, altile sade, altile cu domnu Iisus Hristos. KOGĂLNICEANU, S. 5. DLRLC
- 1.1. Fără titluri, fără forme de politețe. DLRLC
- Taci, nu mă cuconi... zi-mi Stan sadea. ALECSANDRI, T. 614. DLRLC
- Toată lighioana, măcar și cea mai proastă, Cîine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră. ALEXANDRESCU, P. 66. DLRLC
-
- 1.2. (Despre țesături, păr etc.) Care are o singură culoare; uniform colorat; fără desen. DEX '09 DEX '98
-
- După fața lînii, oile sînt albe sadea, brumării... negre sadea. DAMÉ, T. 67. DLRLC
- Ne este mult mai ușor de a scri și vorbi franțuzo-romînește... decît sadea romînește. RUSSO, S. 93. DLRLC
- Alte încercări de publicații literare făcute în așa-zisul centru intelectual al Romîniei (sau mai sadea în București) au trăit două zile și au murit a treia zi. ALECSANDRI, S. 83. DLRLC
- Omenie fără hărnicie se mai poate, dar hărnicie fără omenie e sadea neomenie. DELAVRANCEA, S. 252. DLRLC
- Să fiu Mogîrdici sadea. DELAVRANCEA, O. II 254. DLRLC
-
-
-
- Știți, boier sadea, nu d-ăștia de-au umplut țara și tîrgurile. REBREANU, R. I 15. DLRLC
- Din supuși îi făcea răzăși, din răzăși, boieri sadea. DELAVRANCEA, A. 103. DLRLC
-
etimologie:
- sade DEX '98 DEX '09
sădi, sădescverb
- 1. A introduce în pământ răsaduri, puieți etc. pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: planta
- Așa să facem... dacă această grădină va fi sădită de mîini omenești. ISPIRESCU, L. 224. DLRLC
- Am dorit... să sădesc dumbrăvi de dafini cu întunecoase cărări, cu lacuri albastre și limpezi ca lacrima. EMINESCU, N. 59. DLRLC
- Cine sădește vie, din rodul ei mănâncă. DLRLC
- Dorul badei unde șede?... Colo-n grădiniță verde, Mereu cîntă și sădește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. DLRLC
- În fiii voștri... Sădiți sublima floare a iubirii. NECULUȚĂ, Ț. D. 27. DLRLC
- Văd cerul lan albastru, sădit cu grîu de stele. EMINESCU, O. IV 64. DLRLC
- Alte legi sădește în sufletu-omenesc. MACEDONSKI, O. I 109. DLRLC
- Au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. ALECSANDRI, P. II 83. DLRLC
- A sădit în inima femeii acea dragoste de familie. NEGRUZZI, S.I 289. DLRLC
- Acea rîvnă se sădi așa de adînc în inima ei, încît toată ziua numai de ea îi era vorba. POPESCU, B. I 118. DLRLC
- 1.1. Semăna. DEX '09 DEX '98sinonime: semăna
-
etimologie:
- saditi DEX '98 DEX '09
ședea, ședverb
- 1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am pățit și noi ca un cerșitori care ședea pe comoară și cerea milostenie. CREANGĂ, P. 134. DLRLC
- Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei. EMINESCU, O. 175. DLRLC
- Ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească. RUSSO, O. 48. DLRLC
- Seara la noi veneai Și pe laviță ședeai. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265. DLRLC
- A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. DEX '09 DEX '98
- A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit. DEX '09 DEX '98
-
- 2. A lua loc, a se așeza. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: așeza
- Apoi am legat ogarul și am șezut amîndoi lîngă foc, povestind. ISPIRESCU, L. 299. DLRLC
- Cu mîna-întinsă magul îi face semn să șadă. EMINESCU, O. I 94. DLRLC
- Vorbind astfel, șezu pe marginea patului, lîngă căpătîiul meu. BOLINTINEANU, O. 333. DLRLC
- Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus, spunîndu-le celor din urmă să șadă jos. CAMIL PETRESCU, O. II 7. DLRLC
- 2.1. A se opri din mers așezându-se. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: poposi
- Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118. DLRLC
-
- 2.2. (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Șezi locului! DEX '09 DEX '98
- Ia șezi ici și spune-mi. DUMITRIU, N. 129. DLRLC
- Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32. DLRLC
- Șezi, drăguță, să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271. DLRLC
-
-
- 3. A se găsi câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Directorul de bancă ședea cu ochii în farfurie și asculta jenat. REBREANU, R. I 38. DLRLC
- Ea mergea căpșuni s-adune, Fragi s-adune – Eu ședeam pe prag la noi. COȘBUC, P. I 117. DLRLC
- Tu șezi la grajd nedezlipit și să îngrijești de calul meu. CREANGĂ, P. 208. DLRLC
- Să șezi cu oamenii la sfat. ȘEZ. I 12. DLRLC
- Nu te duce; mai bine șezi aici locului. RETEGANUL, P. II 41. DLRLC
- A ședea la masă = a lua masa. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mânca
- Zise tatălui său într-o zi cînd ședeau la masă... ISPIRESCU, L. 14. DLRLC
- După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod. CREANGĂ, P. 289. DLRLC
-
- A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Examenul îi ședea însă la inimă și nu-l putea da, fiindcă n-avea bani. CĂLINESCU, E. 80. DLRLC
-
- A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: plictisi
- A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc) = a nu face, a nu întreprinde nimic. DEX '09 DEX '98
- A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și-n adevăr, să ședem strîmb și să judicăm drept: oară ce desfătare vînătorească mai deplină... poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? ODOBESCU, S. III 15. DLRLC
- Șezi strîmb și grăiește drept. NEGRUZZI, S. I 247. DLRLC
-
-
- 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla (într-un anumit loc). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și, după ce șezu acolo cîteva zile... plecă luîndu-și calul cu sine. ISPIRESCU, L. 148. DLRLC
- Nu ședea-n Moldova mult. ALECSANDRI, P. P. 330. DLRLC
- 4.1. Aștepta. DLRLCsinonime: aștepta
- Mărită-te, mîndră mea, După mine nu ședea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261. DLRLC
-
- 4.2. (Despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Alecu nu are cu ce să-mi scoată niște argintării care șed de la mai la argintar. KOGĂLNICEANU, S. 224. DLRLC
-
-
-
- De unde să-l chem, cînd nici nu știu unde șade. PETRESCU, C. V. 228. DLRLC
- Ședea pe vale-n sus... Ion al Anei. COȘBUC, P. I 228. DLRLC
- Palatul în care ședeau moșnegii și cu nora. s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei. CREANGĂ, P. 89. DLRLC
-
- 6. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci ședeau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, la TDRG. DLRLC
-
- 7. A nu face nimic, a nu avea nicio ocupație. DEX '09 DEX '98
- Șade toată ziua. DEX '09 DEX '98
-
- A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Brîu-i pus! Acum, din ladă Mai ieu șorțul! O, să-mi șadă Fată cum îmi stă nevastă... COȘBUC, P. I 105. DLRLC
- Ce nu te gîndești cînd vorbești?... Nu șade frumos! CARAGIALE, S. N. 265. DLRLC
- Și din cînd în cînd vărsate, mîndru lacrimile-ți șed. EMINESCU, O. I 83. DLRLC
- Ce frumos îi șade creasta ca un roșu comanac. EMINESCU, O. IV 224. DLRLC
-
etimologie:
- sedere DEX '09 DEX '98