saceac sn [At: COMAN, GL / V: saciap, salceag, sălceag / Pl: ~uri / E: tc saçak] (Reg) 1 (Îf salceag) Parte componentă a unei case, lată de 2-3 palme, care se află între calcan și streașina șiței. 2 (Îf saciap) Parte a podului situată pe capetele ieșite în afara grinzilor. 3 (Îf saciap) Locul gol în streașina casei, între cosoroabă și grinzi. 4 Bârnă care leagă stâlpii casei deasupra.

saciap sn vz saceac

salceag sn vz saceac^[1] corectat(ă)

sălceag sn vz saceac

saceac, saceacuri, s.n. (reg.) 1. (în forma: salceag) parte componentă a unei case, lată de 2-3 palme, care se află între calcan și streașina casei. 2. (în forma: saciap) parte a podului situată pe capetele ieșite în afară ale grinzilor. 3. (în forma: saciap) locul gol la streașina casei, între cosoroabă și grindă. 4. bârna care leagă stâlpii casei deasupra.