6 definiții pentru «sabotor»   declinări

SABOTÓR, -OÁRE, sabotori, -oare, s. m. și f. Persoană care sabotează. – Din fr. saboteur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de spall | Semnalează o greșeală | Permalink

SABOTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care sabotează. /<fr. saboteur
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SABOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care sabotează. [Cf. fr. saboteur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SABOTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care sabotează. (< fr. saboteur)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

sabotór s. m., pl. sabotóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sabotoáre s. f., g.-d. art. sabotoárei; pl. sabotoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink