SĂRÁT2, -Ă, sărați, -te, adj. 1. Care conține sare în mod natural. ♦ De sare, caracteristic sării. Gust sărat. ♦ (Despre alimente) Căruia i s-a adăugat sare (pentru a i se da gust sau în scopul conservării); cu multă sare. 2. Fig. (Despre vorbe, glume) Spiritual; caustic, usturător. 3. Fig. (Fam.) Scump. exagerat. Prețuri sărate. – V. săra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRÁT1 s. n. Sărare. – V. săra.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A SĂRA și A SE SĂRA. 2) Care conține multe săruri. Lac ~. 3) fig. (despre vorbe, glume) Care este spiritual, dar cam necuviincios. 4) fig. fam. (despre prețuri) Care este prea ridicat. /v. a săra
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IARBĂ-SĂRÁTĂ s. v. brâncă, ciurlan, salcicorn, săricică.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRÁT adj. salin. (Lac ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRÁT adj. v. exagerat, excesiv, exorbitant, mare, ridicat, scump.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRÁT s. sărare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Sărat ≠ nesărat
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sărát s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRATA, com. în jud. Bacău; 2.181 loc. (2005) situată în Subcarpații Trotușului, pe dreapta Siretului. Izvoare minerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, sodice și clorurate de mare concentrație (57-238 g/l).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRATA, Câmpia Săratei, subunitate a C. Române, situată în partea central-nord-estică a acesteia, între văile râurilor Buzău (la E), Cricovu Sărat (la V), glacisul Istriței (la NNV) și C. Bărăganului (la SSE). Este o unitate de subsidență, formată din depozite aluvionare, holocene, drenată de numeroase văi (Sărata, Năianca, Ghighiu, Bălana ș.a.), acoperită predominant cu soluri cernoziomice, propice culturilor agricole.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CRICOVU SĂRAT, rîu, afl. stg. al Prahovei, în C. Gherghiței; 81 km. Izv. din Subcarpații de Curbură.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GLODEANU-SĂRAT, com. în jud. Buzău; 4.423 loc. (1995).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
LACU SĂRAT 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apă sulfatată și nămol terapeutic, situat în NE Câmpiei Brăilei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Brăila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; în perioadele de secetă, suprafața lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; lățimea: 200-300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentrație de clorură de sodiu, de sulfat de sodiu și de magneziu (84 g/l). 2. Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, situată în jud. Brăila, în NE Câmpiei Brăilei, pe malul lacului cu același nume. Climat continental de stepă, cu amplitudini termice anuale mari (25,4ºC). Temp. medie anuală este de 11ºC; în iul. temp. medii peste 23ºC, iar în ian. de -2,3ºC. Precipitațiile însumează c. 400mm anual. Stațiunea este indicată pentru tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice (insuficiență ovariană, cervicite cronice), dermatologice (psoriazis, ichtioze, keratodermatii etc.), endocrine (hipotiroidie benignă, hipoovarie etc.), neurologice periferice (pareze ușoare, nevrite, sciatică) etc. Complex balnear.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SĂRATA-MONTEORU, stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, situată în satul cu același nume al com. Merei, jud. Buzău, în depresiunea Sărata, la poalele dealului Istrița, șa 18 km NV de municipiul Buzău. Haltă de c. f. (inaugurată la 13 sept. 1872). Expl. de petrol. (din 1845). Factorii naturali de cură sunt climatul de cruțare, apele minerale sărate, sodice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, unele sulfuroase, de mare concentrație (188,5 g/l) și nămol mineral sulfuros. Stațiunea funcționează neîntrerupt din 1895, fiind recomandată pentru tratarea afecțiunilor reumatismale, a celor posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice ș.a. Pe terit. satului S.-M. există unul dintre cele mai importante complexe arheologice din România (v. Merei).
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
sărat, -ă, sărați, -te adj. (d. vorbe, glume) spiritual; hazliu
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink