sărîntóc (-ci), s. m. – (Trans., Banat) Sărac, calic. – Var. sărăntoc. Mag. szarándok „pelegrin” (Bogrea, Dacor., I, 272); pentru semantism, cf. calic. Der. din sl. sirotŭkŭ „orfan” (Tiktin; Pascu, Arch. Rom., VII, 573) este numai indirectă. Este dubletul lui sărîndic, s. m. (Maram., orfan).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink