sălái s.n. (reg.) tăișul secerii; sălaică.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

însăilătúră f., pl. ĭ. Rezultatu însăilăriĭ, locu însăilat. – Se zice și saĭa, sáilă, săláĭ, șulal și șulár.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink