6 definiții pentru râjnică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

râjnică sf [At: DDRF / V: rij~ / Pl: ~ici / E: nct] (Bot) 1 Plantă erbacee din familia cruciferelor cu flori mici și albe, care crește prin păduri (Cardamine impatiens). 2 Plantă erbacee din familia cruciferelor cu flori liliachii, rar albe Si: (reg) stupitul cucului (Cardamine pratensis). 3 Plantă din familia crucifere cu rădăcina subțire, tulpina de 7-30 cm, de regulă albă, la bază cu rozetă de frunze penat-compuse, cu inflorescență la început densă, apoi prelungită (Cardamine hirsuta). 4 Plantă din familia crucifere cu rădăcina subțire, cu tulpina înaltă de 10- 30 cm, puțin ramificate, cu frunze pețiolate, penat-compuse, cu flori racem pauciflor, la început dens, apoi prelungit (Cardamine flexuosa). 5 Drobușor (1) (Isatis tinctoria).

râjnică f. plantă de pădure cu florile mici albe (Cardamine impatiens). [Origină necunoscută].

rîjnică f., pl. ĭ (cp. bg. rŭženik, pîne de secară, și -nica, paĭ de secară). O plantă erbacee cruciferă cu florĭ micĭ albe care crește pin pădurile umbroase (cardamine impátiens).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rîjnică (-ce), s. f. – Plantă de pădure cu flori mici albe (Cardemine impatiens). Origine îndoielnică. Poate are legătură cu sb. ružica, rižinica „trandafir, margaretă”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

râjnică s.f. (reg.) plantă de pădure cu flori mici albe.

Intrare: râjnică
râjnică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râjnică
  • râjnica
plural
genitiv-dativ singular
  • râjnice
  • râjnicei
plural
vocativ singular
plural
rijnică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.