5 definiții pentru răzător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răzător1 sn [At: KLEIN, D. 233 / V: ~zit~, (înv) ~zitoriu / Pl: -oare / E: rade + -tor] 1 (Reg) Unealtă cu care se curăță pământul adunat pe cormana plugului Si: otic. 2 Răzuitor (1). 3 Gripcă pentru ras doagele. 4 Custură pentru curățat pieile. 5 Răvar (1) (pentu sfărâmat cașul).
răzâtor sn vz răzător1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răzitoriu sn vz răzător1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂZĂTOR s. v. otic, răvar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răzător s. v. OTIC. RĂVAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răzător
răzător substantiv neutru
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
răzâtor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)