2 intrări

34 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂZGÂIAT, -Ă, răzgâiați, -te, adj. Exagerat de alintat; prost crescut; răsfățat. ♦ Fig. (Rar) Desfătat, satisfăcut. [Var.: râzgâiat, -ă adj.] – V. răzgâia.

răzgâiat, ~ă a [At: CR (1846), 962/11 / V: (reg) ~găi~, ~gâi~, ~it, râzgăi~, râz~, râzgâit / S și: răsg~ / Pl: ~ați, ~e / E: răzgâia] 1 Exagerat de alintat. 2 Prost crescut. 3 (Fig; rar) Satisfăcut. 4 (Fig; rar) Îmbuibat.

RĂZGÂIAT, -Ă, răzgâiați, -te, adj. Exagerat de alintat; prost crescut; răsfățat. ♦ Fig. (Rar) Desfătat, satisfăcut. [Pr.: -gâ-iat.Var.: Râzgâiat, -ă adj.] – V. răzgâia.

RĂZGÂIA, răzgâi, vb. I. Tranz. A alinta peste măsură, a satisface capriciile cuiva; a răsfăța. [Var.: râzgâia vb. I] – Din bg. razgaljam.

RÂZGÂIA vb. I v. răzgâia.

RÂZGÂIAT, -Ă adj. v. răzgâiat.

RÂZGÂIAT, -Ă adj. v. răzgâiat.

răzgăiat, ~ă a vz răzgâiat

răzgăit, ~ă a vz răzgâiat

răzgâia [At: PANN, Ș.I. 42/15 / V: (reg) răzgăi, ~găia, ~âi, râș~ (Pzi: răzgăiesc), râzgăi / Pzi: răzgâi / E: bg разгаля] 1-2 vtr A (se) alinta peste măsură. 3 vt A satisface toate capriciile cuiva.

răzgâit, ~ă a vz răzgăiat

râzgăiat, ~ă a vz răzgâiat

râzgâiat, ~ă a vz răzgâiat

RĂZGÂIA, răzgâi, vb. I. Tranz. A alinta peste măsură, a satisface capriciile cuiva; a răsfăța. [Pr.: -gâ-ia.Var.: râzgâia vb. I] – Din bg. razgaljam.

RĂZGÎIA, răzgîi, vb. I. Tranz. A alinta peste măsură; a răsfăța. E neputincios a veni în ajutorul prăpăditului pe care femeia îl răzgîiase o vreme și-l urgisea acum. PAS, L. I 46. Iată și d-ta... iar îl răzgîi, o să ți se suie în cap. DELAVRANCEA, la CADE. Tata... ne ducea-n brațe, mama... ne răzgîia. MACEDONSKI, O. I 10.

RĂZGÎIAT, -Ă, răzgîiați, -te, adj. Alintat, răsfățat. Boala m-a schimbat în copil răzgîiat. DELAVRANCEA, O. II 361. ♦ Fig. (Neobișnuit) Desfătat, satisfăcut; îmbuibat. Pe cîmpul de bătălie vede mereu moartea răzgîiată trăgîndu-și fără milă danțul prin vecini. ODOBESCU, S. III 595.

A RĂZGÂIA răzgâi intranz. (mai ales copii) A alinta peste măsură; a răsfăța; a alinta. /<bulg. razgalja

răsgăì v. a răsfăța peste măsură. [Serb. RAZGOYITI, a crește bine (un copil)].

răzgîĭ și rîzgîĭ, a -iá v. tr. (sîrb. razgojiti, a educa bine. V. o-goĭesc). Vest. Fam. Răsfăț, alint: nu e bine să răzgîĭ prea tare copiiĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răzgâia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. răzgâi, 3 răzgâie, 1 pl. răzgâiem; conj. prez. 1 și 2 sg. să răzgâi, 3 să răzgâie; imper. 2 sg. afirm. răzgâie (-l, răzgâi-o); ger. răzgâind

răzgâia (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. răzgâi, 3 răzgâie, 1 pl. răzgâiem, 2 pl. răzgâiați; ger. răzgâind; part. răzgâiat

răzgâia vb., ind. prez. 1 sg. răzgâi, 3 sg. și pl. răzgâie

răzgîia (ind. prez. 1 sg. răzgîi, 3 sg. și pl. răzgîie)

răzgâiu, -gâie 3, -gâiem 1 pl., -gâiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂZGÎIA vb. a (se) alinta, a (se) cocoli, a (se) răsfăța, (reg.) a (se) corconi, a (se) mădări, (înv.) a (se) lăinici.

RĂZGÎIAT adj. alintat, cocolit, răsfățat, (reg.) mădărit, ninerat, (înv.) dezmierdat. (Copil ~.)

Intrare: răzgâiat
răzgâiat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răzgâiat
  • răzgâiatul
  • răzgâiatu‑
  • răzgâia
  • răzgâiata
plural
  • răzgâiați
  • răzgâiații
  • răzgâiate
  • răzgâiatele
genitiv-dativ singular
  • răzgâiat
  • răzgâiatului
  • răzgâiate
  • răzgâiatei
plural
  • răzgâiați
  • răzgâiaților
  • răzgâiate
  • răzgâiatelor
vocativ singular
plural
râzgâiat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râzgâiat
  • râzgâiatul
  • râzgâiatu‑
  • râzgâia
  • râzgâiata
plural
  • râzgâiați
  • râzgâiații
  • râzgâiate
  • râzgâiatele
genitiv-dativ singular
  • râzgâiat
  • râzgâiatului
  • râzgâiate
  • râzgâiatei
plural
  • râzgâiați
  • râzgâiaților
  • râzgâiate
  • râzgâiatelor
vocativ singular
plural
râzgâit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râzgăiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzgâit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzgăit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzgăiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: răzgâia
verb (VT104)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răzgâia
  • răzgâiere
  • răzgâiat
  • răzgâiatu‑
  • răzgâind
  • răzgâindu‑
singular plural
  • răzgâie
  • răzgâiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răzgâi
(să)
  • răzgâi
  • răzgâiam
  • răzgâiai
  • răzgâiasem
a II-a (tu)
  • răzgâi
(să)
  • răzgâi
  • răzgâiai
  • răzgâiași
  • răzgâiaseși
a III-a (el, ea)
  • răzgâie
(să)
  • răzgâie
  • răzgâia
  • răzgâie
  • răzgâiase
plural I (noi)
  • răzgâiem
(să)
  • răzgâiem
  • răzgâiam
  • răzgâiarăm
  • răzgâiaserăm
  • răzgâiasem
a II-a (voi)
  • răzgâiați
(să)
  • răzgâiați
  • răzgâiați
  • răzgâiarăți
  • răzgâiaserăți
  • răzgâiaseți
a III-a (ei, ele)
  • răzgâie
(să)
  • răzgâie
  • răzgâiau
  • răzgâia
  • răzgâiaseră
verb (VT104)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • râzgâia
  • râzgâiere
  • râzgâiat
  • râzgâiatu‑
  • râzgâind
  • râzgâindu‑
singular plural
  • râzgâie
  • râzgâiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • râzgâi
(să)
  • râzgâi
  • râzgâiam
  • râzgâiai
  • râzgâiasem
a II-a (tu)
  • râzgâi
(să)
  • râzgâi
  • râzgâiai
  • râzgâiași
  • râzgâiaseși
a III-a (el, ea)
  • râzgâie
(să)
  • râzgâie
  • râzgâia
  • râzgâie
  • râzgâiase
plural I (noi)
  • râzgâiem
(să)
  • râzgâiem
  • râzgâiam
  • râzgâiarăm
  • râzgâiaserăm
  • râzgâiasem
a II-a (voi)
  • râzgâiați
(să)
  • râzgâiați
  • râzgâiați
  • râzgâiarăți
  • râzgâiaserăți
  • râzgâiaseți
a III-a (ei, ele)
  • râzgâie
(să)
  • râzgâie
  • râzgâiau
  • râzgâia
  • râzgâiaseră
râzgăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzgăia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răzgăi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răzgâiat, răzgâiaadjectiv

  • 1. Exagerat de alintat; prost crescut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Boala m-a schimbat în copil răzgîiat. DELAVRANCEA, O. II 361. DLRLC
    • 1.1. figurat rar Desfătat, satisfăcut, îmbuibat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe cîmpul de bătălie vede mereu moartea răzgîiată trăgîndu-și fără milă danțul prin vecini. ODOBESCU, S. III 595. DLRLC
etimologie:
  • vezi răzgâia DEX '98 DEX '09

răzgâia, răzgâiverb

  • 1. A alinta peste măsură, a satisface capriciile cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote E neputincios a veni în ajutorul prăpăditului pe care femeia îl răzgîiase o vreme și-l urgisea acum. PAS, L. I 46. DLRLC
    • format_quote Iată și d-ta... iar îl răzgîi, o să ți se suie în cap. DELAVRANCEA, la CADE. DLRLC
    • format_quote Tata... ne ducea-n brațe, mama... ne răzgîia. MACEDONSKI, O. I 10. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.