10 definiții pentru răsuflătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSUFLĂTURĂ, răsuflături, s. f. (Rar) Fiecare respirație. – Răsufla + suf. -ătură.

RĂSUFLĂTURĂ, răsuflături, s. f. (Rar) Fiecare respirație. – Răsufla + suf. -ătură.

răsuflătu sf [At: PANN, ap. CADE / Pl: ~ri / E: răsufla + -(ă)tură] 1 (Înv) Răsuflare (1). 2 Răsuflătoare (4). 3 (Reg) Erupție pe piele. 4 Bubă (1).

RĂSUFLĂTURĂ, răsuflături, s. f. Fiecare respirație. Scoase o răsuflătură, lung din inimă oftînd. PANN, la CADE.

răsuflătură f. 1. răsuflare prelungită: scoase o răsuflătură PANN; 2. spuzeală pe corp.

răsuflătúră f., pl. ĭ. Intrarea și ĭeșirea aeruluĭ din plămînĭ odată: 16 răsuflăturĭ pe minut. Spuzeală, erupțiune de bubulițe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsuflătu (rar) (desp. -su-flă-) s. f., g.-d. art. răsuflăturii; pl. răsuflături

răsuflătu (rar) (-su-flă-) s. f., g.-d. art. răsuflăturii; pl. răsuflături

răsuflătu s. f. (sil. -flă-), g.-d. art. răsuflăturii; pl. răsuflături

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSUFLĂTU s. v. răsuflare, răsuflătoare, respirație, suflare.

răsuflătu s. v. RĂSUFLARE. RĂSUFLĂTOARE. RESPIRAȚIE. SUFLARE.

Intrare: răsuflătură
răsuflătură substantiv feminin
  • silabație: ră-su-flă- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsuflătu
  • răsuflătura
plural
  • răsuflături
  • răsuflăturile
genitiv-dativ singular
  • răsuflături
  • răsuflăturii
plural
  • răsuflături
  • răsuflăturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsuflătu, răsuflăturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Răsufla + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.