4 definiții pentru răstăuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răstăuță sf [At: CABA, SĂL. 67 / Pl: ~țe / E: nct] (Trs) 1 Tăiței. 2 Mâncare făcută cu tăiței.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răstăuță, răstăuțe, (răsteuță), s.f. – (reg.; gastr.) Fidea, paste făinoase: „Curechi verde din grădină, / Răsteuță pe găină” (Memoria, 2001: 105). ♦ (onom.) Răstăuțe, poreclă pentru locuitorii din Fărcașa. – Et. nec. (MDA); posibil diminutiv de la răsteu, resteu „cuiul cu care se închide jugul”; sau din germ. Raster „grilaj”, cu sensul extins de „răzătoare”, ori magh. reszel „a rade”.

răstăuță, -e, (răsteuță), s.f. – (gastr.) Fidea, paste făinoase: „Curechi verde din grădină, / Răsteuță pe găină” (Memoria 2001: 105). Răstăuțe, poreclă pentru locuitorii din Fărcașa. – Posibil diminutiv de la răsteu, resteu „cuiul cu care se închide jugul”; sau din germ. Raster „grilaj”, cu sensul extins de „răzătoare”, ori magh. reszel „a rade”.

Intrare: răstăuță
răstăuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.