3 definiții pentru răsturnătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răsturnătură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: răsturna + ~(ă)tură] (Înv) 1-2 Răsturnare (1, 4).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂSTURNĂTURĂ s. v. culcare, dărâmare, doborâre, lungire, prăbușire, prăvălire, răsturnare, trântire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răsturnătură s. v. CULCARE. DĂRÎMARE. DOBORÎRE. LUNGIRE. PRĂBUȘIRE. PRĂVĂLIRE. RĂSTURNARE. TRÎNTIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răsturnătură
răsturnătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||