opțiuni
  • info

3 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSPÂNDITOR, -OARE, răspânditori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care răspândește ceva; propagator, propagandist. 2. S. n. Mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și aștemerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere. – Răspândi + suf. -tor.

răspânditor, ~oare [At: GALACTION, O. A. I, 289 / Pl: ~i, ~oare / E: răspândi + -tor] 1 a Care răspândește (4). 2 sm Persoană care răspândește sau contribuie la răspândirea unor idei, metode, cunoștințe, știri etc. 3 sn Mașină care servește la împrăștierea și așternerea uniformă a materialelor de construcție pe șosele.

RĂSPÂNDITOR, -OARE, răspânditori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care răspândește ceva; propagator, propagandist. 2. S. n. Mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și așternerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere. – Răspândi + suf. -tor.

RĂSPÂNDITOR2 ~oare n. Mașină care servește la răspândirea și la așternerea materialelor necesare construcțiilor rutiere. /a răspândi + suf. ~tor

RĂSPÂNDITOR1 ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care răspândește ceva (știri, idei etc.); popularizator, propagator; propovăduitor. /a răspândi + suf. ~tor

RĂSPÎNDITOR2, -OARE, răspînditori, -oare, s. m. și f. Persoană care răspîndește sau contribuie la răspîndirea unor idei, metode, cunoștințe etc. în masele largi ale oamenilor; propagandist. El se făcu răspînditorul cărților romînești. IORGA, L. II 331.

RĂSPÎNDITOR1, răspînditoare, s. n. Mașină care servește la împrăștierea pietrișului, a nisipului etc. pe șosele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răspânditor2 (mașină) s. n., pl. răspânditoare

răspânditor1 adj. m., s. m. (persoană), pl. răspânditori; adj. f., s. f. sg. și pl. răspânditoare

răspânditor1 (persoană) adj. m., s. m., pl. răspânditori; adj. f., s. f. sg. și pl. răspânditoare

răspânditor2 (mașină) s. n., pl. răspânditoare

răspânditor adj. m., (persoană) s. m., pl. răspânditori; f. sg. și pl. răspânditoare

răspânditor (mașină) s. n., pl. răspânditoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSPÂNDITOR s., adj. popularizator, propagator, propovăduitor, (astăzi rar) vulgarizator, (fig.) semănător. (~ de cunoștințe folositoare.)

RĂSPÎNDITOR s., adj. popularizator, propagator, propovăduitor, (astăzi rar) vulgarizator, (fig.) semănător. (~ de cunoștințe folositoare.)

Intrare: răspânditor (adj.)
răspânditor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răspânditor
  • răspânditorul
  • răspânditoru‑
  • răspânditoare
  • răspânditoarea
plural
  • răspânditori
  • răspânditorii
  • răspânditoare
  • răspânditoarele
genitiv-dativ singular
  • răspânditor
  • răspânditorului
  • răspânditoare
  • răspânditoarei
plural
  • răspânditori
  • răspânditorilor
  • răspânditoare
  • răspânditoarelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: răspânditor (mașină)
răspânditor3 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răspânditor
  • răspânditorul
  • răspânditoru‑
plural
  • răspânditoare
  • răspânditoarele
genitiv-dativ singular
  • răspânditor
  • răspânditorului
plural
  • răspânditoare
  • răspânditoarelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: răspânditor (persoană)
răspânditor2 (pl. -i) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răspânditor
  • răspânditorul
  • răspânditoru‑
plural
  • răspânditori
  • răspânditorii
genitiv-dativ singular
  • răspânditor
  • răspânditorului
plural
  • răspânditori
  • răspânditorilor
vocativ singular
  • răspânditorule
plural
  • răspânditorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răspânditor, răspânditoaresubstantiv neutru

  • 1. Mașină rutieră de lucru care servește la împrăștierea și așternerea (uniformă a) materialelor necesare construcțiilor rutiere. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • Răspândi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

răspânditoare, răspânditoaresubstantiv feminin
răspânditor, răspânditoareadjectiv
răspânditor, răspânditorisubstantiv masculin

etimologie:
  • Răspândi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.