răsprăștia vt [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 7^v/6 Pzi: ? / E: răs- + (îm)prăștia] (Îvr) A împrăștia.

împrăștiĭ, a -á v. tr. (d. praștie. V. împroșc). Răspîndesc, risipesc, arunc în toate părțile: vîntu împrăștie frunzele, artileria împrăștie dușmaniĭ. Trimete în diferite locurĭ: comandamentu îșĭ împrăștié trupele. Fig. Ziarele împrăștie veștĭ. – Vechĭ și răsprăștiĭ.

răsprăștiĭ, V. împrăștiĭ.