2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răsfloci vtr [At: CADE / Pzi: ~ocesc / E: răs- + floc] (Reg) 1-2 A (se) răsfăța (4-5).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răsfloci, răsflocesc, vb. IV (reg.) a răsfăța, a dezmierda.

Intrare: răsflocire
răsflocire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsflocire
  • răsflocirea
plural
  • răsflociri
  • răsflocirile
genitiv-dativ singular
  • răsflociri
  • răsflocirii
plural
  • răsflociri
  • răsflocirilor
vocativ singular
plural
Intrare: răsfloci
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răsfloci
  • răsflocire
  • răsflocit
  • răsflocitu‑
  • răsflocind
  • răsflocindu‑
singular plural
  • răsflocește
  • răsflociți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răsflocesc
(să)
  • răsflocesc
  • răsfloceam
  • răsflocii
  • răsflocisem
a II-a (tu)
  • răsflocești
(să)
  • răsflocești
  • răsfloceai
  • răsflociși
  • răsflociseși
a III-a (el, ea)
  • răsflocește
(să)
  • răsflocească
  • răsflocea
  • răsfloci
  • răsflocise
plural I (noi)
  • răsflocim
(să)
  • răsflocim
  • răsfloceam
  • răsflocirăm
  • răsflociserăm
  • răsflocisem
a II-a (voi)
  • răsflociți
(să)
  • răsflociți
  • răsfloceați
  • răsflocirăți
  • răsflociserăți
  • răsflociseți
a III-a (ei, ele)
  • răsflocesc
(să)
  • răsflocească
  • răsfloceau
  • răsfloci
  • răsflociseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)