7 definiții pentru răpuitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂPUITOR, -OARE, răpuitori, -oare, s. m. și f. (Pop.) Persoană care încântă, farmecă, cucerește. [Pr.: -pu-i-] – Răpune + suf. -itor.

RĂPUITOR, -OARE, răpuitori, -oare, s. m. și f. (Neobișnuit) Persoană care încântă, farmecă, cucerește. [Pr.: -pu-i-] – Răpune + suf. -itor.

RĂPUITOR, -OARE, răpuitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care încîntă, farmecă, cucerește. Era înzestrat cu tot ce trebuie unui om, pentru a fi un adevărat răpuitor de femei. GANE, N. II 5.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răpuitor (pop.) (desp. -pu-i-) s. m., pl. răpuitori

răpuitor (pop.) (-pu-i-) s. m., pl. răpuitori

răpuitor s. m. (sil. -pu-i-), pl. răpuitori

Intrare: răpuitor
  • silabație: ră-pu-i-tor info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răpuitor
  • răpuitorul
  • răpuitoru‑
plural
  • răpuitori
  • răpuitorii
genitiv-dativ singular
  • răpuitor
  • răpuitorului
plural
  • răpuitori
  • răpuitorilor
vocativ singular
  • răpuitorule
plural
  • răpuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răpuitor, răpuitorisubstantiv masculin
răpuitoare, răpuitoaresubstantiv feminin

  • 1. popular Persoană care încântă, farmecă, cucerește. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Era înzestrat cu tot ce trebuie unui om, pentru a fi un adevărat răpuitor de femei. GANE, N. II 5. DLRLC
etimologie:
  • Răpune + sufix -itor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.