3 definiții pentru rănitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rănitură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: răni1 + -tură] (Înv) Rănire1 (1).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂNITURĂ s. v. bubă, leziune, plagă, rană.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
rănitură s. v. BUBĂ. LEZIUNE. PLAGĂ. RANĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: rănitură
rănitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||