12 definiții pentru rămăși

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂMĂȘI, rămășesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A pune rămășag. – Din rămășag (derivat regresiv).

RĂMĂȘI, rămășesc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A pune rămășag. – Din rămășag (derivat regresiv).

rămăși [At: ȘINCAI, HR. II, 281/17 / V: (reg) a / Pl: esc / E: rămășag] 1 vrr (Îvp) A pune rămășag (1) Si: a paria. 2 vt (Îvp; cu complement intern) A face pariu.

RĂMĂȘI, rămășesc, vb. IV. Refl. (Regional) A pune rămășag. Mă rămășesc c-o să alergați astfel prin toate orașele mari din Europa. SLAVICI, N. II 340. Treburile tale, eu mă rămășesc Că într-un ceas toate ți le isprăvesc. PANN, P. V. II 65.

RĂMĂȘI vb. (ȚR, Ban., Trans. S) A pune rămășag, a paria. B: Te-ai rămășit cum că vei bea marea toată. E ante 1704, 12r. Te-ai rămășit cu filosofii precum să bei marea toată. E 1777, 90v; cf. E ante 1704, 12v. C: Eu m-am rămășit să beau marea. E 1703, 136r. Rĕmĕshĕsku-mĕ. Stipulor. AC, 364. Etimologiei rămășag. Vezi si rămas, rămășire.

rămășì v. a pune rămășag: eu mă rămășesc PANN.

rămășésc (mă) v. refl. Munt. Vest. Olt. Sîrb. Pun rămășag, fac prinsoare, mă prind.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

rămăși (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă rămășesc, 3 sg. se rămășește, imperf. 1 sg. mă rămășeam; conj. prez. 1 sg. să mă rămășesc, 3 să se rămășească; imper. 2 sg. afirm. rămășește-te; ger. rămășindu-mă

!rămăși (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se rămășește, imperf. 3 sg. se rămășea; conj. prez. 3 să se rămășească

rămăși vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rămășesc, imperf. 3 sg. rămășea; conj. prez. 3 sg. și pl. rămășească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: rămăși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rămăși
  • rămășire
  • rămășit
  • rămășitu‑
  • rămășind
  • rămășindu‑
singular plural
  • rămășește
  • rămășiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rămășesc
(să)
  • rămășesc
  • rămășeam
  • rămășii
  • rămășisem
a II-a (tu)
  • rămășești
(să)
  • rămășești
  • rămășeai
  • rămășiși
  • rămășiseși
a III-a (el, ea)
  • rămășește
(să)
  • rămășească
  • rămășea
  • rămăși
  • rămășise
plural I (noi)
  • rămășim
(să)
  • rămășim
  • rămășeam
  • rămășirăm
  • rămășiserăm
  • rămășisem
a II-a (voi)
  • rămășiți
(să)
  • rămășiți
  • rămășeați
  • rămășirăți
  • rămășiserăți
  • rămășiseți
a III-a (ei, ele)
  • rămășesc
(să)
  • rămășească
  • rămășeau
  • rămăși
  • rămășiseră
rămășa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rămăși, rămășescverb

  • 1. regional A pune rămășag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: paria
    • format_quote Mă rămășesc c-o să alergați astfel prin toate orașele mari din Europa. SLAVICI, N. II 340. DLRLC
    • format_quote Treburile tale, eu mă rămășesc Că într-un ceas toate ți le isprăvesc. PANN, P. V. II 65. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.