2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răire sf [At: CORESI, L. 28/18 / Pl: ~ri / E: răi] (Înv) 1-3 Răutate (1-3). 4 Înrăire.
răi [At: PSALT. 232 / V: (reg) ~a / Pzi: ~esc / E: rău] 1 vr (Îrg) A se înrăi. 2 vr A se înfuria. 3 vi (Reg) A slăbi. 4 vi (Reg) A tânji.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răia v vz răi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂIRE s. v. răutate.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răire s. v. RĂUTATE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂI vb. v. înrăi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răi vb. v. ÎNRĂI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
răi, răiesc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a se înrăi. 2. a slăbi, a tânji.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: răire
răire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: răi
verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
răia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)