3 definiții pentru răgoritură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răgoritură sf [At: ANON. CAR. / Pl: ? / E: răgori + -tură] (Reg) Răgușeală.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂGORITURĂ s. v. disfonie, răgușeală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răgoritură s. v. DISFONIE. RĂGUȘEALĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răgoritură
răgoritură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||