3 intrări

39 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂGILAT2, -Ă, răgilați, -te, adj. (Reg.; despre fire de in sau de cânepă) Tras pe ragilă. – V. răgila.

RĂGILAT2, -Ă, răgilați, -te, adj. (Reg.; despre fire de in sau de cânepă) Tras pe ragilă. – V. răgila.

RĂGILAT1 s. n. (Reg.) Faptul de a răgila.V. răgila.

RĂGILAT1 s. n. (Reg.) Faptul de a răgila.V. răgila.

răgilat2, ~ă a [At: (a. 1828) IORGA, S. D. XXI, 428 / V: răgel~, răghil~ / Pl: ~ați, ~e / E: răgila1] (D. in și cânepă) Tras pe ragilă (1).

răgilat1 sn [At: I. IONESCU, C. 156/2 / V: (reg) ~gel~, răghi~, răvi~ / Pl: ? / E: răgila1] Procesul prin care fuiorul este tras pe ragilă (1).

RĂGILAT2, -Ă, răgilați, -te, adj. (Despre fire de in sau de cînepă) Tras pe ragilă. – Variante: răghilat, -ă (PAMFILE, I. C. 200), răgelat, -ă adj.

RĂGILAT1 s. n. Acțiunea de a răgila. Răgilatul inului. – Variante: răgelat (ȘEZ. IV 113), răghilat s. n.

RĂGILA, ragil, vb. I. Tranz. (Reg.) A trage fuiorul de in sau de cânepă pe ragilă. – Din ragilă.

RĂGILA, ragil, vb. I. Tranz. (Reg.) A trage fuiorul de in sau de cânepă pe ragilă. – Din ragilă.

răghilat2, ~ă a vz răgilat2

răgila1 vt [At: CREANGĂ, O. 293 / V: (reg) ravila, ravili, ~gela, ~ghi~, răvi~ (Pzi: rălez, răvilesc) / Pzi: ragil / E: ragilă] A trage fuiorul de in sau de cânepă pe ragilă Si: (reg) a răheri.

răgila2 vr [At: RĂDULESCU-CODIN / Pzi: ? / E: ns cf regea] (Reg) A se baza (3).

RĂGILA, ragil și răgilez, vb. I. Tranz. A trage pe ragilă fuiorul de in sau de cînepă. V. dărăci. Femeile apoi te-au răgilat, te-au periet și, te-au făcut fuior frumos și moale ca mătasa. CREANGĂ, O. A. 298. – Variante: răghila (PĂSCULESCU, L. P. 147), răgela vb. I.

A RĂGILA ragil tranz. reg. 1) (fuioare) A trage prin ragilă (pentru a curăța de puzderii). 2) (persoane) A bate tare; a pieptăna; a scărmăna; a scărpina; a țesăla; a chelfăni; a peni. /Din ragilă

ragilà v. a răzui cânepa și inul uscat.

răghiléz și (rar) răviléz v. tr. (d. raghilă). Peptăn cu ragila (lîna, inu, cînepa). – Și răgilez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răgila (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ragil, 3 ragilă; conj. prez. 1 sg. să ragil, 3 să ragile; imper. 2 sg. afirm. ragilă

răgila (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 ragilă

răgila vb., ind. prez. 1 sg. ragil, 3 sg. și pl. ragilă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂGILA vb. (reg.) a răheri. (A ~ fuiorul de in.)

RĂGILA vb. (reg.) a răheri. (A ~ fuiorul de in.)

Intrare: răgilat (adj.)
răgilat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgilat
  • răgilatul
  • răgilatu‑
  • răgila
  • răgilata
plural
  • răgilați
  • răgilații
  • răgilate
  • răgilatele
genitiv-dativ singular
  • răgilat
  • răgilatului
  • răgilate
  • răgilatei
plural
  • răgilați
  • răgilaților
  • răgilate
  • răgilatelor
vocativ singular
plural
răgelat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgelat
  • răgelatul
  • răgelatu‑
  • răgela
  • răgelata
plural
  • răgelați
  • răgelații
  • răgelate
  • răgelatele
genitiv-dativ singular
  • răgelat
  • răgelatului
  • răgelate
  • răgelatei
plural
  • răgelați
  • răgelaților
  • răgelate
  • răgelatelor
vocativ singular
plural
răvilat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răghilat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răghilat
  • răghilatul
  • răghilatu‑
  • răghila
  • răghilata
plural
  • răghilați
  • răghilații
  • răghilate
  • răghilatele
genitiv-dativ singular
  • răghilat
  • răghilatului
  • răghilate
  • răghilatei
plural
  • răghilați
  • răghilaților
  • răghilate
  • răghilatelor
vocativ singular
plural
Intrare: răgilat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgilat
  • răgilatul
  • răgilatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • răgilat
  • răgilatului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgelat
  • răgelatul
  • răgelatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • răgelat
  • răgelatului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răghilat
  • răghilatul
  • răghilatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • răghilat
  • răghilatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: răgila
verb (VT19)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răgila
  • răgilare
  • răgilat
  • răgilatu‑
  • răgilând
  • răgilându‑
singular plural
  • ragilă
  • răgilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ragil
(să)
  • ragil
  • răgilam
  • răgilai
  • răgilasem
a II-a (tu)
  • ragili
(să)
  • ragili
  • răgilai
  • răgilași
  • răgilaseși
a III-a (el, ea)
  • ragilă
(să)
  • ragile
  • răgila
  • răgilă
  • răgilase
plural I (noi)
  • răgilăm
(să)
  • răgilăm
  • răgilam
  • răgilarăm
  • răgilaserăm
  • răgilasem
a II-a (voi)
  • răgilați
(să)
  • răgilați
  • răgilați
  • răgilarăți
  • răgilaserăți
  • răgilaseți
a III-a (ei, ele)
  • ragilă
(să)
  • ragile
  • răgilau
  • răgila
  • răgilaseră
răgila2 (1 -lez) verb grupa I conjugarea a II-a
verb (VT201)
Surse flexiune: DLRLC, Scriban
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răgila
  • răgilare
  • răgilat
  • răgilatu‑
  • răgilând
  • răgilându‑
singular plural
  • răgilea
  • răgilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • răgilez
(să)
  • răgilez
  • răgilam
  • răgilai
  • răgilasem
a II-a (tu)
  • răgilezi
(să)
  • răgilezi
  • răgilai
  • răgilași
  • răgilaseși
a III-a (el, ea)
  • răgilea
(să)
  • răgileze
  • răgila
  • răgilă
  • răgilase
plural I (noi)
  • răgilăm
(să)
  • răgilăm
  • răgilam
  • răgilarăm
  • răgilaserăm
  • răgilasem
a II-a (voi)
  • răgilați
(să)
  • răgilați
  • răgilați
  • răgilarăți
  • răgilaserăți
  • răgilaseți
a III-a (ei, ele)
  • răgilea
(să)
  • răgileze
  • răgilau
  • răgila
  • răgilaseră
răvila
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ravili
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ravila
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT19)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răgela
  • răgelare
  • răgelat
  • răgelatu‑
  • răgelând
  • răgelându‑
singular plural
  • ragelă
  • răgelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ragel
(să)
  • ragel
  • răgelam
  • răgelai
  • răgelasem
a II-a (tu)
  • rageli
(să)
  • rageli
  • răgelai
  • răgelași
  • răgelaseși
a III-a (el, ea)
  • ragelă
(să)
  • ragele
  • răgela
  • răgelă
  • răgelase
plural I (noi)
  • răgelăm
(să)
  • răgelăm
  • răgelam
  • răgelarăm
  • răgelaserăm
  • răgelasem
a II-a (voi)
  • răgelați
(să)
  • răgelați
  • răgelați
  • răgelarăți
  • răgelaserăți
  • răgelaseți
a III-a (ei, ele)
  • ragelă
(să)
  • ragele
  • răgelau
  • răgela
  • răgelaseră
verb (VT19)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • răghila
  • răghilare
  • răghilat
  • răghilatu‑
  • răghilând
  • răghilându‑
singular plural
  • raghilă
  • răghilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • raghil
(să)
  • raghil
  • răghilam
  • răghilai
  • răghilasem
a II-a (tu)
  • raghili
(să)
  • raghili
  • răghilai
  • răghilași
  • răghilaseși
a III-a (el, ea)
  • raghilă
(să)
  • raghile
  • răghila
  • răghilă
  • răghilase
plural I (noi)
  • răghilăm
(să)
  • răghilăm
  • răghilam
  • răghilarăm
  • răghilaserăm
  • răghilasem
a II-a (voi)
  • răghilați
(să)
  • răghilați
  • răghilați
  • răghilarăți
  • răghilaserăți
  • răghilaseți
a III-a (ei, ele)
  • raghilă
(să)
  • raghile
  • răghilau
  • răghila
  • răghilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răgilat, răgilaadjectiv

  • 1. regional (Despre fire de in sau de cânepă) Tras pe ragilă. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • vezi răgila DEX '98 DEX '09

răgilatsubstantiv neutru

  • 1. regional Faptul de a răgila. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Răgilatul inului. DLRLC
etimologie:
  • vezi răgila DEX '98 DEX '09

răgila, ragilverb

  • 1. regional A trage fuiorul de in sau de cânepă pe ragilă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răheri
    • format_quote Femeile apoi te-au răgilat, te-au periet și te-au făcut fuior frumos și moale ca mătasa. CREANGĂ, O. A. 298. DLRLC
etimologie:
  • ragilă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.