7 definiții pentru rădăciniș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂDĂCINIȘ s. n. (Cu sens colectiv) Mulțime de rădăcini. – Rădăcină + suf. -iș.
RĂDĂCINIȘ s. n. (Cu sens colectiv) Mulțime de rădăcini. – Rădăcină + suf. -iș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
rădăciniș sn [At: GALAN, B. I, 7 / E: rădăcină + -iș] (Rar; csc) 1-2 Mulțime de rădăcini (1-2). 3 Mulțime de rădăcini (36).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂDĂCINIȘ s. n. (Cu sens colectiv) Mulțime de rădăcini. (Fig.) Obrajii plini, umbriți pînă-n marginea pleoapelor de rădăcinișul bărbii proaspăt rase. GALAN, B. I 7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂDĂCINIȘ n. 1) Totalitate a rădăcinilor unei plante. 2) Mulțime de rădăcini. /rădăcină + suf. ~iș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rădăciniș s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
rădăciniș s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
rădăciniș s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
rădăcinișsubstantiv neutru
- 1. Mulțime de rădăcini. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Obrajii plini, umbriți pînă-n marginea pleoapelor de rădăcinișul bărbii proaspăt rase. GALAN, B. I 7. DLRLC
-
etimologie:
- Rădăcină + sufix -iș. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.