3 definiții pentru răcuț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răcuț sm [At: ATILA, P. 444 / Pl: ~i / E: rac2 + -uț] 1-2 (Rar; șhp) Răcușor (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂCUȚ s. v. răculeț, răcușor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răcuț s. v. RĂCULEȚ. RĂCUȘOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: răcuț
răcuț substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)