16 definiții pentru răcoritor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂCORITOR, -OARE, răcoritori, -oare, adj. Care are o temperatură scăzută, care răcorește; răcoros. ♦ (Substantivat, f.) Băutură care astâmpără setea, care răcorește. – Răcori + suf. -tor.

RĂCORITOR, -OARE, răcoritori, -oare, adj. Care are o temperatură scăzută, care răcorește; răcoros. ♦ (Substantivat, f.) Băutură care astâmpără setea, care răcorește. – Răcori + suf. -tor.

răcoritor, ~oare [At: GCR, II, 254/32 / V: (înv) ~oa af / S și: rec~ / Pl: ~i, ~oare / E: răcori + -tor] 1 a Care produce răcoare (1). 2 sf (Înv) Răcoare (15). 3 sfp Băutură care astâmpără setea și răcorește (3). 4 sn (Îvr) Evantai (1).

RĂCORITOR, -OARE, răcoritori, -oare, adj. Care răcorește. Slugi începură a umbla cu băuturi răcoritoare. SADOVEANU, O. VII 89. Unii își deșertau paharele de sirop răcoritor, iar alții își sorbeau filozofic cafelele. BART, S. M. 59. [Mlădița] te stropește cu fulgi albi, răcoritori. ALECSANDRI, O. 169. ♦ (Substantivat, f. pl.) Băutură care astîmpără setea, care răcorește. În timpul cît lucrăm... fumăm.. bem răcoritoare. CARAGIALE, O. III 146.

RĂCORITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care răcorește; care produce răcoare. Băuturi ~oare. O adiere ~oare. /a (se) răcori + suf. ~tor

răcoritór, -oáre adj. Care răcorește: un zefir răcoritor. S. n., pl. oare. Băutură saŭ sirop răcoritor, ca limonada, îmghețata ș. a.

dulciuri-răcoritoare s. pl.tant. Unitate comercială unde se vând dulciuri și răcoritoare ◊ „Vom aminti, printre ele, de marele magazin de mobilă din Titan, de centrul comercial A 15 bis din același cartier, având magazin alimentar cu autoservire, unități de legume-fructe, mercerie-galanterie-parfumerie, dulciuri-răcoritoare, spălătorie-curățătorie, confecții și încălțăminte, coafură etc.” I.B. 7 II 74 p. 1 (din dulciuri + răcoritoare)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răcoritor adj. m., pl. răcoritori; f. sg. și pl. răcoritoare

răcoritor adj. m., pl. răcoritori; f. sg. și pl. răcoritoare

răcoritor adj. m., pl. răcoritori; f. sg. și pl. răcoritoare

răcoritoare s. f., g.-d. art. răcoritoarei; pl. răcoritoare

!răcoritoare s. f., g.-d. art. răcoritoarei; pl. răcoritoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂCORITOR adj. răcoros, (rar) răcorit, (înv.) răcoare. (O adiere ~oare pe vreme de arșiță.)

RĂCORITOR adj. răcoros, (rar) răcorit, (înv.) răcoare. (O adiere ~ pe vreme de arșiță.)

Intrare: răcoritor
răcoritor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcoritor
  • răcoritorul
  • răcoritoru‑
  • răcoritoare
  • răcoritoarea
plural
  • răcoritori
  • răcoritorii
  • răcoritoare
  • răcoritoarele
genitiv-dativ singular
  • răcoritor
  • răcoritorului
  • răcoritoare
  • răcoritoarei
plural
  • răcoritori
  • răcoritorilor
  • răcoritoare
  • răcoritoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcoritor, răcoritoareadjectiv

  • 1. Care are o temperatură scăzută, care răcorește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Slugi începură a umbla cu băuturi răcoritoare. SADOVEANU, O. VII 89. DLRLC
    • format_quote Unii își deșertau paharele de sirop răcoritor, iar alții își sorbeau filozofic cafelele. BART, S. M. 59. DLRLC
    • format_quote [Mlădița] te stropește cu fulgi albi, răcoritori. ALECSANDRI, O. 169. DLRLC
    • 1.1. (și) substantivat feminin Băutură care astâmpără setea, care răcorește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În timpul cît lucrăm... fumăm... bem răcoritoare. CARAGIALE, O. III 146. DLRLC
etimologie:
  • Răcori + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.