răcițéle, V. răchițele.

răchițéle f. pl. (d. răchițică, dim. d. răchită). Nord. Un copăcel totdeauna verde cu frunze ovale ascuțite verzĭ pe față și cebușiĭ pe dos și care crește pin mlaștinĭ (vaccinium oxycoccos orĭ oxycoccos palustris). Fructele luĭ îs niște boabe roșiĭ acrișoare bune de mîncat și se culeg după căderea brumeĭ. – La Dorna se pron. răcițele.