opțiuni

8 definiții pentru rizilic

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rizilic sn [At: (a. 1875) cf ȘIO II1, 302 / V: râzâl~, râz~ / Pl: ? / E: tc rezillik] 1 (Reg) Batjocură (3). 2 (Îe) A-și face ~ (de cineva) A-și bate joc. 3 Dezordine (1). 4 Murdărie.

rizilic n. despreț: fata să sufere rizilicul celorlalte surori POP. [Turc. REZILIK, înjosire].

rizilíc și rîzîlíc n., pl. urĭ (turc. rezillik, rușine, înjosire, d. rezil, josnic; bg. sîrb. rezilík). Mold. Fam. Batjocură, rîs. Dispreț: a suferi rîzîlicu cuĭva. Batjocură, dezordine, murdărie: ce-ĭ rîzîlicu ista pin casă?

râzâlic sn vz rizilic

râzilic sn vz rizilic

rîzîlíc, V. rizilic.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rizilic (rizilicuri), s. n. – Batjocură, rîs. Tc. rezilik (Șeineanu, II, 302; Lokotsch 1681).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

rizilic, rizilicuri, s.n. (înv.) batjocură, dispreț, râs.

Intrare: rizilic
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rizilic
  • rizilicul
  • rizilicu‑
plural
  • rizilicuri
  • rizilicurile
genitiv-dativ singular
  • rizilic
  • rizilicului
plural
  • rizilicuri
  • rizilicurilor
vocativ singular —
plural —
râzâlic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
râzilic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)